Duminică, 4 ianuarie 1998
Introducere în escatologie
"O privire aruncată în viitor"
Partea I
O ILUSTRAŢIE A BUNURILOR VIITORULUI!!
Odată Planetariul Fiske, aflat pe campusul Universităţii Colorado, trecea printr-o criză financiară. Directorul lui a pus la punct, atunci, o mică şmecherie. A tipărit nişte broşurele în care oferea 1.000 de acri de teren pe planeta Marte, pentru numai 20 de dolari. Broşura conţinea următoarea descriere a ofertei: "Terenul este înconjurat de orizonturile unui cer încă roz, cuprinde nemărginite formaţiuni stâncoase şi are nu o lună, ci două. Terenul este extrem de paşnic, liniştit şi romantic - chiar şi băştinaşii sunt prietenoşi! La doar o şesime din forţa gravitaţională a Pământului, partidele d-voastră de golf se vor îmbunătăţi considerabil - călătoriile vor dura de 6 ori mai mult...Marte se va dovedi un adevărat univers de aventuri pentru întreaga d-voastră familie".
Poanta a avut un succes incredibil. Din toată America oamenii şi-au trimis donaţiile lor de 20 de dolari pentru actul de proprietate asupra parcelei de pe Marte, pentru asigurarea de zbor, şi pentru o mostră artizanală de sol marţian.
Dacă întâmplarea îţi aprinde imaginaţia, atunci gândeşte-te la adevărata proprietate a copiilor lui Dumnezeu - cerul veşnic! Dumnezeu ni l-a făgăduit, nu în schimbul banilor, ci pentru a-şi exprima dragostea pentru toţi cei ce cred în Isus şi-l primesc ca Mântuitor şi Domn.
Fiecare creştin ar trebui să se înscrie pentru a-şi primi dreptul de proprietate asupra locului pe care El a plecat să-l pregătească. Cu această ilustraţie am dorit să vă trezesc interesul pentru lucrurile promise nouă la sfârşitul vremurilor.
ESCATOLOGIA ESTE UN STUDIU NECESAR CREŞTINILOR! (dintr-o astfel de convingere am decis să fac un asemenea studiu):
"Cea mai mare atenţie pe care omul trebuie să o acorde este locului unde va locui cel mai mult. De aceea, a afla despre eternitate ar trebui să constituie una dintre priorităţile sale". Thomas Manton
Că, "cerul trebuie mai întâi să fie în inimile (şi minţile) noastre pentru ca noi să fim în ceruri" George Swinnock
Că, "nimic nu-i este mai contrar nădejdii cereşti decât o inimă pământească" William Gurnall
Că, "este mai sigur că ne vom ridica din mormintele noastre, decât din paturile noastre" Thomas Watson
Scopuri ale studiului: să înţelegem cine, ce crede despre profeţie şi de ce crede. Care sunt cele mai cunoscute vederi privitoare la "lucrurile sfârşitului", la escatologie. Fără pedanterie şi evitând un stil arid.
Acest studiu doresc să-l fac fără a prezenta sau apăra o anume poziţie escatologică. Fără a prezenta propria mea poziţie (deşi susţin una), sau a Capelelor Calvarului, doresc să aruncăm o privire la Biblie pentru a vedea ce putem deduce de unii singuri cu privire la aceste evenimente, încă neîmplinite. Nu vreau să luăm nimic de-a gata. Dacă este să vă formaţi o escatologie personală, să o faceţi în urma confruntării cu Scriptura, şi nu să îmbrăţişaţi "de-a gata", un sistem escatologic deja existent (Vezi, "Teach"), dar cunoscând şi concluziile la care au ajuns alţii.
Inutil să o mai spun, dar acest studiu porneşte de la premiza că Biblia este, în întregul ei, Cuvântul inerent lui Dumnezeu, iar Scripturile vor fi considerate singura bază a crezurilor formulate, chiar şi a celor privitoare la lucrurile sfârşitului.
Doresc să fiţi expuşi la celelalte vederi care s-au format de-a lungul timpului în Biserica Creştină. Să cunoaşteţi care sunt cele mai populare (şi biblice) interpretări la care s-a ajuns.
- să cunoaştem care sunt principalele şcoli de gândire escatologică din Creştinism.
- să cunoaştem principalele poziţii deţinute astăzi în Creştinism şi diferenţele între "evanghelici" privitoare la interpretarea profeţiei neîmplinite.
- să identificăm principalii susţinători ai acestor poziţii şi să aflăm care sunt sursele suplimentare disponibile de informare asupra acestui subiect.
Biserica Creştină posedă o impresionantă cantitate de scrieri pe această temă.
DEZBINĂRILE CREATE DE DIFERITELE INTERPRETĂRI...
Escatologia, este de asemenea, subiectul asupra căruia s-au creat mari dezbinări în Creştinism, şi nu era cazul, escatologia fiind considerată "teologie periferică" (Walter Martin). Adică, mântuirea unui om nu este determinată şi nici ameninţată de propria lui interpretare a lucrurilor sfârşitului. Totuşi există astăzi biserici care se închină separat dintr-un nici alt motiv decât fiindcă cred că venirea Domnului (asupra căreia sunt absolut de acord că se va petrece!), va avea loc în alt fel şi înainte, în timpul sau după necazul cel mare.
De asemenea, ea, escatologia, constituie subiectul asupra căruia mulţi profeţi falşi şi învăţători falşi, au speculat nemilos. De fapt, în urma unor preocupări exagerate şi dezechilibrate, s-au produs unele dintre cele mai remarcabile mişcări religioase ale sfârşitului sec.XIX şi ale acestuia prezent, printre care să menţionăm, apariţia "Martorilor lui Iehova" şi a mişcării Adventiste, care prin numele ei, indică preocuparea care a dus la naşterea ei: "adventul" Domnului Isus!
SĂ CONŞTIENTIZĂM faptul că buni creştini, care de altfel erau de acord asupra doctrinelor fundamentale ale credinţei creştine, s-au împărţit (din păcate, certându-se - de foarte multe ori, necreştineşte!!) asupra acestor vederi diferite.
De aceea, Robert P.Lightner spune că, "Aveţi dreptul să ştiţi de ce oameni ai lui Dumnezeu care sunt de acord asupra lucrurilor esenţiale ale credinţei, se deosebesc atât de mult şi se luptă atât de tenace asupra profeţiei". Preocuparea autorului, este caracterul necreştin al acestei bătălii cât şi duritatea ei. Care este mesajul său ce se îndreaptă către creştinii din toate taberele escatologice? "Haideţi să ne susţinem vederile şi să ne împărtăşim diferenţele noastre ca şi membrii ai aceleiaşi familii a lui Dumnezeu"
Majoritatea doctrinelor îi divizează sau îi unesc pe credincioşi. Printre acestea se numără chiar şi doctrine fundamentale ca cea a mântuirii. Este mântuirea prin credinţă sau prin credinţă plus câteva fapte? Păcătoşenia omului, siguranţa mântuirii, botezul, forma de conducere a bisericii, darurile Duhului, ca să numim doar câteva, i-au divizat sau unit de-a lungul timpurilor, pe creştini.
Însă, din nefericire în zilele noastre diferenţele asupra escatologiei au generat unele dintre cele mai aprinse discuţii.
Dar, există de asemenea multe domenii escatologice asupra cărora creştinii sunt de acord. Acestea îndeosebi, reprezintă evenimentele conturate de Biblie, că se vor petrece în vremea sfârşitului.
Însă, printre creştini, nici o altă doctrină ca cea a escatologiei, nu a generat o discuţie mai aprinsă!
ÎNGRIJORAREA AUTORULUI ESTE EXTREM DE JUSTIFICATĂ:
"Aşa cum s-a observat, deşi evanghelicii (ortodocşi, conservatori sau fundamentalişti) împărtăşesc împreună multe din crezurile Creştinismului istoric, aceştia se ceartă cu foarte multă pasiune asupra lucrurilor sfârşitului. În timp ce sunt uniţi în privinţa marilor adevăruri ale credinţei creştine, sunt dureros de divizaţi în înţelegerea planului lui Dumnezeu privitor la viitor...Noi evanghelicii, avem pur şi simplu, prea multe în comun pentru a ne permite să fim împărţiţi din cauza diferenţelor noastre escatologice. Dacă nu avem grijă, se poate pierde bătălia pentru credinţă în timp ce se câştigă câteva încăierări pentru escatologie."
Deci, să ne asigurăm că ne adoptăm atitudinea potrivită în abordarea acestor chestiuni! Să ne asigurăm că în acest domeniu al credinţei ne susţinem crezurile cu înţelegere şi toleranţă pentru diferenţe, cât şi să menţinem un ochi treaz, veghind la posibilele inexactităţi ale poziţiilor noastre. Trebuie să recunoaştem că nici o poziţie nu poate fi dogmatizată şi că nu există nici o interpretare escatologică lipsită de probleme, de neclarităţi şi de lucruri care sunt încă nedescoperite. De aceea, nimeni nu poate discrimina pe baza acestora.
CE PUTEM NOI FACE?
Acţiuni pozitive:
1. Încearcă să înţelegi mai bine interpretările opuse şi cum s-a ajuns la ele (ce le justifică).
2. Încearcă să fi mai puţin ironic/caustic faţă de alţi creştini care susţin vederi opuse asupra evenimentelor sfârşitului.
3. Încearcă să nu suspectezi ortodoxia altuia doar fiindcă nu este de acord cu tine asupra acestor subiecte.
4. Nu refuza părtăşia celor ce diferă în vederi, de cele pe care tu le ai.
Acţiuni negative:
1. Evită să accentuezi lucrurile neesenţiale, neclare...
2. Evită dogmatismul in domenii nesigure şi concluziile categorice.
3. Evită atitudinea de superioritate fiindcă crezi că sistemul tău escatologic este mai bun, mai studiat şi mai elaborat, poate chiar mai biblic.
4. Evită să dai impresia că tu posezi toate răspunsurile în timp ce restul lumii are numai probleme şi îşi ridică prea multe semne de întrebare.
5. Evită să crezi că o vedere nu poate avea probleme pentru a fi corectă din punct de vedere biblic.
Un epitet care a apărut în latineşte în Luteranismul din Germania anilor 1615-1630, care îndemna la pace în biserică, spune foarte multe cu privire la atitudinea pe care să o avem faţă de diferenţele existente în acest domeniu:
În cele esenţiale, unitate
În cele nesigure, libertate
În toate lucrurile, dragoste.
OPERAŢIUNEA "MARANATHA!" - NOI TRĂIM, "CELE MAI FERICITE ŞI CELE MAI NEFERICITE ZILE" - PREGĂTIREA SFINŢILOR PENTRU VREMEA SFÂRŞITULUI.
Scepticismul, descurajarea sau entuziasmul debordant, nu-şi au locul în discutarea acestui aspect al Bibliei. Cineva a spus că pentru credincioşi, "aceste zile dinaintea întoarcerii lui Isus sunt atât cele mai bune cât şi cele mai rele". Că sunt cele mai fericite şi cele mai nefericite zile! "Zile bune", din pricina nădejdii sigure pe care o avem: aceea a revenirii Lui. (Luca 21:28 "..."; Ioel 2:29). Şi, "zile rele şi grele", din pricina înmulţirii fărădelegii şi presiunii. Asemenea lui Lot (2 Petru 2:7-9), sufletele creştinilor dedicaţi vor suferi şi vor fi întristate din pricina răutăţii oamenilor. Prigonire va suferi oricine doreşte să trăiască neprihănit în Hristos Isus: "De altfel, toţi cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos Isus, vor fi prigoniţi" (2 Tim.3:12); "...Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni..." (Ioan 15:20)
Dar avem, promisiunile lui Dumnezeu de sprijin şi izbăvire din aceste situaţii:
Ioan 16:33 "V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri, dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea".
1 Ioan 4:4b "...Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume"
2 Petru 2:7-9 "...dacă a scăpat pe neprihănitul Lot...însemnează că Domnul ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici"
A sign in front of a church carried this admonition: "When your knees knock together, kneel on them." That's good advice! Quieting our hearts before God will calm our fears and renew our courage.
DEFINIŢII, EVENIMENTE, DIVERSE INTERPRETĂRI...
Discutând despre lucrurile sfârşitului să definim nişte termeni şi să ne familiarizăm cu nişte evenimente descrise de Biblie şi date ca sigure că se vor întâmpla, fără a încerca să le situăm în timp (deşi recunoscând să unele sunt sugerate de Biblie să se întâmple la un moment dat).
Escatologie - (greek : eschatos - ultim, sfârşit; logos - afirmaţii, cuvinte în ordine, studiu, cuvânt) - o diviziune a teologiei sistematice care se ocupă de studiul lucrurilor sfârşitului, ale evenimentelor de la sfârşitul vremurilor. Printre acestea se numără: moartea, învierea, a Doua Venire a lui Hristos, sfârşitul vremurilor, judecata finală, şi starea viitoare (eternă). (Merril C.Tenney: "Pictorial Bible Dictionary"; Robert P.Lightner: "The Last Days Handbook")
Să stabilim care sunt câteva dintre evenimentele legate de vremea sfârşitului, de revenirea Domnului Isus pentru a judeca lumea, de intrare în starea eternă, evenimente ce sunt indicate cu claritate de Biblie şi prevăzute să aibe loc, pe calendarul profetic al lui Dumnezeu.
Odată ce am schiţat care sunt aceste evenimente, va trebui să ne întrebăm care vedere milenistă, este corectă? Care interpretare a răpirii este cea reală? Când va începe mileniul de domnie literală a lui Hristos? Etc.
* EVENIMENT - MILENIU : Apoc.20:4,5,6,7
Chiliasm - greceşte, o mie - crezul într-un Mileniu.
* IINTERPRETĂRI
Premilenism - sistemul teologic care susţine că Hristos se va întoarce împreună cu sfinţii Săi pentru a instaura pe pământ Împărăţia de o mie de ani, considerată a fi împărăţia pământească promisă lui David.
Premilenismul dispensaţionalist, insistă asupra unei interpretări foarte literare a profeţiei. Acesta înţelege istoria ca fiind împărţită în nişte dispensaţii (perioade) foarte distincte (exacte) şi priveşte înspre un mileniu literar pe pământ care va fi instaurat după cea de-a Doua venire a lui Hristos, care se va petrece doar după înrăutăţirea dramatică a stării lumii.
Amilenism - sistemul teologic care nu recunoaşte o viitoare domnie (împărăţie) de o mie de ani a lui Hristos, pe pământ şi susţine domnia simbolică pe care Hristos o exercită asupra pământului de la Prima Lui Venire. Se mai crede că toată perioada Bisericii simbolizează (semnifică) mileniul.
Amilenismul, şi el neagă cei o mie de ani de domnie literară a lui Hristos pe pământ şi este mai puţin optimist asupra progresului pe pământ al Împărăţiei, înainte de a Doua Venire.
Postmilenism - crezul că Hristos se va întoarce după ce Biserica a creştinat în întregime societatea.
Postmilenismul învaţă că un mileniu neliterar (simbolic) a început de la prima venire a lui Hristos, care se va încheia la Cea de-a doua venire a Lui. Perspectiva postmilenismului asupra Creştinismului în istorie este foarte optimistă.
* EVENIMENT
Răpire - evenimentul descris de 1 Tes.4:13-17, care descrie luarea la cer (răpirea) de către Domnul Isus a creştinilor, a Bisericii Sale.
Răpire parţială - crezul că doar creştinii spirituali vor fi răpiţi la venirea lui Hristos, pentru Biserica Sa.
* EVENIMENT
Necazul cel Mare - evenimentul numit şi, tribulaţie, descrie perioada de 7 ani de zile, de tulburări cataclismice şi necaz nemaivăzut prin care va trece lumea. Mai este numit, "cea de-a 70-a săptămână a lui Daniel" sau "necazul/chinul lui Iacov". Referinţe: Mat.24:12; 2 Tes.2:3; 2 Tim.3:1-7; 4:3,4.
* INTERPRETĂRI
Pretribulaţionism - crezul că Hristos se va întoarce să răpească toată Biserica înainte ca Necazul cel mare (tribulaţia) să înceapă.
Midtribulaţionism - crezul că Hristos se va întoarce să răpească Biserica la mijlocul Necazului cel mare - Tribulaţiunii.
Postribulaţionism - crezul că Hristos se va întoarce să răpească Biserica la încheierea perioadei de 7 ani de Mare necaz (tribulaţie).
* EVENIMENT
Judecata de la Marele Tron Alb - judecata la care se vor înfăţişa toţi oamenii din toate vremurile, ce nu au fost mântuiţi - nu s-au întors la Dumnezeu şi nu l-au primit pe Hristos.
Scaunul de judecată a lui Hristos - judecata la care credincioşii din această vreme, se vor înfăţişa.
* EVENIMENT: A DOUA VENIRE A LUI HRISTOS (ÎNTOARCEREA): Mat.24:30; 25:19; 26:64; Ioan 14:3; Fapte 1:11; Filip.3:20; 1 Tes.4:15,16; 2Tes.1:7,10; Tit 2:13; Evrei 9:28, etc.
Într-adevăr, întoarcerea lui Isus, a Doua Lui Venire constituie centrul învăţăturii biblice despre sfârşitul veacurilor. Ea este evenimentul central care declanşează schimbarea la scară planetară a umanităţii. Este punctul culminant al istoriei umanităţii.
1) Vremea venirii Sale: Deşi sunt unele semne (evenimente) care trebuie să se petreacă, impresia pe care ne-o oferă învăţătura biblică despre a Doua Venire, este aceea de iminenţă, adică de întoarcere posibilă în orice clipă. Din punctul de vedere al lui Dumnezeu vedem că revenirea lui Isus, este întotdeauna aproape: Evrei 10:25, Iacov 5:9, 1 Petru 4:5
Ceea ce trebuie menţionat cu privire la vremea venirii Sale, este faptul că nimeni nu poate să determine exact momentul ei, nici îngerii şi nici chiar Fiul, pe vremea întrupării Sale : Mat.24:36. În schimb se spune că aceea zi va veni ca un hoţ (2 Petru 3:10).
2) Felul venirii Sale: Domnul Isus Hristos se va întoarce în persoană aşa cum s-a înălţat la cer (Fapte 1:11), adică în trup, ca să poată fi văzut de toată lumea: Mat.24:30; 26:64; Fapte 1:11; Tit 2:13; Apoc.1:7.
Deşi, din nou, mai multe semne trebuie să preceadă întoarcerea Lui, aceasta este prevăzută să se petreacă prin surpriză şi pe neaşteptate: Mat.24:37-44; 25:1-12; 1 Tes.5:2,3; Apoc.3:3...
Ea va fi o întoarcere glorioasă şi triumfătoare. Norii cerului vor fi carul Lui (Mat.24:30), îngerii, însoţitorii Săi (2 Tes.1:7), arhanghelii, vestitorii Lui (1 Tes.4:16) şi sfinţii lui Dumnezeu, alaiul lui glorios (1 Tes.3:13; 2 Tes.1:10).
3) Scopul Venirii Sale: (FOARTE IMPORTANT!). În primul rând Hristos, vine...
pentru a-şi strânge sfinţii Săi din toată lumea - Mat.24:31
pentru a-l nimici pe Antihrist - 2 Tes.2:8
pentru a arunca diavolul, fiara şi profetul fals, în iazul de foc - Apoc.20:10
pentru a pedepsi pe cei necredincioşi - 2 Tes.1:5-9 (deci, pentru a judeca)
pentru a-şi instaura Împărăţia
pentru a judeca lumea - Fapte 17:31; Rom.2:2-16; 2 Cor.5:10
pentru a învia...
OBSERVAŢI, că printre scopurile celei de-a Doua Sale Veniri, nu se numără deloc mântuirea oamenilor, izbăvirea din păcat, etc. Deşi revenirea Sa este însoţită de unele acte pozitive, îndeosebi pentru cei deja mântuiţi, în principal ea se petrece pentru a pune capăt răului pe pământ, a-i pedepsi pe cei ce l-au refuzat pe Hristos în vremea ce i-a precedat venirea. Această perspectivă ar trebui să trezească multe conştiinţe din letargia păcatului şi să răspundă glasului Duhului Sfânt care continuă să cheme la mântuire, "câtă vreme se zice: Astăzi...pentru ca nici unul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului" (Evrei 3:13,15), şi "să luăm bine seama, ca atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, nici unul din voi să nu se pomenească venit prea târziu" (Evrei 4:1).
* EVENIMENT: RIDICAREA ANTIHRISTULUI : 1 Ioan 2:18; 2 Tes.2:3-4; 1 Ioan 4:3, etc.
* EVENIMENT: ÎNVIEREA : Apoc.20:4, 5, 13
* EVENIMENT: JUDECATA : Apoc.20:12
* EVENIMENT: INTRAREA ÎN STAREA ETERNĂ: Apoc.21-22
ALŢI TERMENI ASOCIAŢI ESCATOLOGIEI:
Iminenţă - crezul că Isus se poate întoarce în orice moment.
Imortalitate - crezul în existenţa eternă (şi nesfârşită) a sufletului.
Somnul sufletului - starea care survine, după părerea unora, între moarte şi înviere.
Starea intermediară - starea dintre moarte şi Înviere.
Starea eternă - condiţia/starea care va surveni după împărăţia de 1.000 de ani.
Dispensaţionalism - sistemul teologic care se studiază şi susţine modurile diferite în care Dumnezeu a lucrat cu omul şi perioadele diferite din istoria lui, când a făcut-o.
Reconstrucţionism - crezul în sarcina Bisericii de a conforma lumea Bisericii. Accent deosebit se pune pe reformarea societăţii umane.
Milenism realizat - termen preferat al "amileniştilor", pentru a-şi descrie crezul.
Etc, etc...
GHICITOARE escatologică(?!) Ce grup descriu când spun, "milenişti"? "Amilenişti"? "Pretribulaţionişti"? "Midtribulaţionişti"? "Postribulaţionişti"?
Ce cred, de exemplu, premileniştii pretribulaţionişti? Pot exista pretribulaţionişti postmilenişti? De ce DA? De ce NU? Etc. (să deveniţi cursivi, fluenţi în escatologie!)
Lumea indică din nou o creştere a febrei sfârşitului, iar noi creştinii trebui să fim pregătiţi atât să răspundem întrebărilor cât şi să înfruntăm situaţiile ce sunt prevăzute să apară.
Încă din al treilea secol după Hristos, creştinii au dezbătut între ei ordinea evenimentelor legate de întoarcerea lui Hristos.
Nimeni nu cere nimănui să-şi abandoneze vederile, dar este de dorit să şi le argumenteze biblic şi să le susţină inteligent, în timp ce se arată toleranţi către cei în dezacord cu ei.
Profeţia este unul dintre cele mai vibrante şi mai fascinante subiecte ale Scripturii. Ea este prezentă peste tot, iar adevăraţii creştini nu au neglijat-o niciodată. Aproape fiecare faţetă a profeţiei neîmplinite a fost supusă explorării de creştinii care "au iubit venirea Lui" (2 Tim.4:8) şi de aceea moştenim astăzi multitudinea de opinii şi vederi diverse. Ceea ce ar fi fost de dorit, era ca această diversitate să fie împărtăşită cu mai mare blândeţe şi ca navigarea noastră prin labirintul de poziţii să fie mai uşoară.
Escatologia este iată, un alt domeniu al teologiei în care Biserica în întregul ei, a eşuat să aducă o mărturie clară lumii din jurul ei. Ca posesori ai unei speranţe cereşti, creştinii trebuiau să fie în stare să menţină în atenţia lumii principalele repere ale vremii sfârşitului, reîntoarcerea lui Hristos, răpirea Bisericii, judecata şi mileniul.
De aceea, sarcina noastră, de a sorta opţiunile sfârşitului disponibile în literatura escatologică şi de a le trece din nou prin filtrul Sfintei Scripturii, nu este deloc uşoară. Mulţi alţii au încercat să ajungă la răspunsuri clare şi la descoperiri incontestabile, dar din pricina efortului cerut în cercetarea serioasă a Scripturii, au abandonat căutarea mulţumindu-se cu mai puţin decât puteau obţine.
EXISTĂ ŞI MODURI DE ABORDARE MAI DECENTE...
Există ceva de felul unei "escatologii corporate" (comune, unitare, generală), care constituie o concentrare asupra principalelor evenimente ale sfârşitului fără a încerca o ordine exactă a lor în timp, care pune accentul pe lucrurile care urmează să se petreacă şi îndeamnă oamenii la decizii privitoare la relaţia lor cu Dumnezeu şi pregătirea lor pentru aceste ultime mari acte ale lui Dumnezeu în istoria umanităţii, înainte de a o conduce în eternitate.
ESCATOLOGIA GENERALĂ, este edificatoare în sensul că nu se ocupă în principal de detaliile viitorului, ci de reperele lui clare. Ea declară că Împărăţia lui Dumnezeu a început în inimile oamenilor şi că ea va fi desăvârşită în stăpânire la Cea de-a doua Venire a lui Isus. Aceasta este perspectiva care ar trebui să încurajeze să trăim astăzi pentru Hristos, în lumina evenimentelor viitoare sigure. Ca şi biserică, escatologia generală cu viziunea clară pe care o oferă asupra viitorului, ar trebui să ne motiveze în a ne ocupa de lucrul Domnului şi a nu sta nefolositori, în aşteptarea venirii Lui!!
2 Petru 3 (tot capitolul) -
ÎNTR-ADEVĂR LUMEA CREŞTINĂ ESTE DIVIZATĂ/ÎMPĂRŢITĂ ASUPRA EVENIMENTELOR SFÂRŞITULUI...DAR, ASTA NU AR TREBUI SĂ INDUCĂ O STARE DE INDIFERENŢĂ!
Creştinii adevăraţi, indiferent de orientare, sunt de acord asupra unui eveniment de importanţă capitală pentru lume şi pentru Biserică. Acela este că Hristos trebuie să se întoarcă a Doua Oară. Că trebuie să aibe loc, revenirea lui Hristos. Însă, asupra momentului când o va face, ce evenimente îi sunt asociate, care este ordinea lor, lumea creştină este foarte puţin de acord. Dar, un lucru nu poate fi ignorat, şi anume că toţi mărturisesc că trebuie să aibe loc A Doua Venire a Domnului Isus Hristos!!
Ce va însemna asta pentru lume, ce va aduce nou, ce efect va avea asupra ei, la ce pregătire ar trebui să se supună toţi oamenii, Biblia şi Creştinismul au vorbit în permanenţă.
Perspectivele lumii asupra acestui subiect nu sunt dintre cele mai roze. Însă, pentru Biserică, ea este considerată nădejdea veacurilor. Lumea pare să ignore şi să neglijeze iminenţa acestei întoarceri, fapt care nu-I reduce deloc din probabilitatea de a se întâmpla
Nici faptul că această promisiune a celei de-a Doua Veniri "a întârziat" (e doar un fel de a spune; Dumnezeu nu e neserios, nu ratează întâlnirile, şi apoi are alte planuri, pe lângă că aşteaptă ca lumea să fie pregătită - în ce fel?), nu ar trebui să adoarmă vigilenţa fiecărui individ, vizavi de tot ceea ce ea poate să însemne pentru el.
Din experienţa mea personală, a primelor luni ca şi creştin, pot spune că evenimentul care m-a marcat şi m-a pus tot timpul pe gânduri (şi i-am auzit şi pe alţii că sunt încântaţi de el), a fost iminenţa de orice clipă a întoarcerii Lui!! Acela a fost un gând care m-a urmărit foarte îndeaproape şi m-a motivat în multe acţiuni. Cred că acest gând trebuie să revină în atenţie şi să ne caracterizeze toată umblarea cu El!! El este aşteptarea ("dorul", apropo!!) Bisericii.
Cred că multe lucruri s-ar schimba în bine în vieţile noastre dacă am trăi din nou în lumina acestei făgăduinţe sigure a Bibliei. Cred că am întreprinde multe acţiuni pentru care nu mai găsim nici o motivaţie, nu pentru că nu ar exista altele, ci pentru că am ajuns să dormităm, să hibernăm, ...Biserica nu este o sală de aşteptare dintr-o gară. Ea este o staţie de salvare a sufletelor!
A considera iminenţa întoarcerii lui Isus poate să răstoarne complet priorităţile noastre! Să ne schimbe complet vieţile. Să ne aprindă din nou pasiunea pentru sufletele oamenilor şi să ne îndemne la acţiune. Pentru lume, întotdeauna a fost "ceasul al doisprezecelea", "ceasul cel de pe urmă"! Dar iată că nici în acest ceas mulţi nu s-au trezit, şi nici prea mulţi dintre fii împărăţiei nu s-au apucat de treabă! Nu este de mirarea că Părintele veşniciilor parcă a oprit timpul în loc! Deşi, în realitate ştim că el se scurge foarte repede, inexorabil şi în defavoarea noastră.
Multe lucruri ar trebui regândite şi reconsiderate în vieţile noastre dacă realizăm această iminenţă a arătării din nou a lui Hristos. Multe nu ar mai suferi amânare, neglijare sau ignorare. Dacă am şti profund în minţile şi inimile noastre că Domnul vine curând, am lepăda multe ocupaţii nefolositoare!!
Într-un fel timpul pare amăgitor. Continuă să vină şi să treacă, aparent fără să se întâmple nimic. Dar ştim că acest lucru este prevăzut să se întâmple negreşit. Ce facem fiecare cu timpul nostru??
În timp ce lumea trăieşte în robia materialismului, noi creştinii ar trebui să trăim sub imperiul acestei promisiuni. Nu de a fi caracterizaţi de o isterie a sfârşitului (să-i lăsăm lumii şi respectivul deliciu!), ci de o atitudine de veghe, de alertă spirituală. Vizavi de condiţia lumii în care noi am venit şi ne-am născut s-a tras de mult semnalul de alarmă. De ce noi nu-l auzim?
Când lumea este preocupată de, pace, de prosperitate, unitate, democraţie şi o nouă ordine mondială... surpriză!!
În vederea evenimentelor sfârşitului, a iminenţei reîntoarcerii lui Isus, îl îndeamnă Pavel pe Timotei să fie pregătit, fiul lui în credinţă cu următoarele cuvinte:
"Te îndemn înaintea lui Dumnezeu care dă viaţă tuturor lucrurilor şi înaintea lui Isus Hristos, care a făcut acea frumoasă mărturisire înaintea lui Pilat din Pont, să păzeşti porunca, fără prihană şi fără vină până la arătarea Domnului nostru Isus Hristos, care va fi făcută la vremea ei de fericitul şi singurul Stăpânitor, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor..." (1 Tim.6:13-15)
Aluziile făcute de Domnul în această pildă la Cea de-a Doua Lui Venire, sunt destul de clare:
"Mijlocul să vă fie încins şi făcliile aprinse. Şi să fiţi nişte oameni, care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni şi va bate la uşă. Ferice de robii aceia, pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat, adevărat vă spun, că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă, şi se va apropia să le slujească. Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia dacă-i va găsi veghind! Să ştiţi bine că, dacă ar ştii stăpânul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa. Şi voi dar fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi". (Luca 12:35-40)
Fie ca Cel în jurul căruia orbitează toate profeţiile neîmplinite încă, a Domnului Isus Hristos, să fie înălţat în studiul nostru, şi El să-şi primească slava din vieţile şi atitudinile noastre vizavi de viitorul pregătit de Dumnezeu acestei omeniri. Şi mai ales, fie ca nici unul din evenimentele prevăzute să se întâmple să nu ne prindă nepregătiţi, ci pregătiţi, dorind cu sinceritate venirea Lui!