Cititi Biblia

Cauta in Biblie | Pasaj | Cititi Biblia

Versiunea Cornilescu

[1][2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13]

Evrei
Capitolul 12

12:1 Si noi, dar, fiindca suntem inconjurati cu un nor asa de mare de martori, sa dam la o parte orice piedica si pacatul care ne infasoara asa de lesne si sa alergam cu staruinta in alergarea care ne sta inainte.

12:2 Sa ne uitam tinta la Capetenia si Desavarsirea credintei noastre, adica la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusa inainte, a suferit crucea, a dispretuit rusinea, si sade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.

12:3 Uitati-va, dar, cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea pacatosilor o impotrivire asa de mare fata de Sine, pentru ca nu cumva sa va pierdeti inima si sa cadeti de oboseala in sufletele voastre.

12:4 Voi nu v-ati impotrivit inca pana la sange, in lupta impotriva pacatului.

12:5 Si ati uitat sfatul pe care vi-l da ca unor fii: Fiule, nu dispretui pedeapsa Domnului si nu-ti pierde inima cand esti mustrat de El.

12:6 Caci Domnul pedepseste pe cine-l iubeste si bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeste.

12:7 Suferiti pedeapsa: Dumnezeu Se poarta cu voi ca si cu niste fii. Caci care este fiul pe care nu-l pedepseste tatal?

12:8 Dar, daca sunteti scutiti de pedeapsa, de care toti au parte, sunteti niste feciori din curvie, iar nu fii.

12:9 Si apoi, daca parintii nostri trupesti ne-au pedepsit, si tot le-am dat cinstea cuvenita, nu trebuie oare cu atat mai mult sa ne supunem Tatalui duhurilor, si sa traim?

12:10 Caci ei in adevar ne pedepseau pentru putine zile, cum credeau ei ca e bine; dar Dumnezeu ne pedepseste pentru binele nostru, ca sa ne faca partasi sfinteniei Lui.

12:11 Este adevarat ca orice pedeapsa, deocamdata pare o pricina de intristare, si nu de bucurie; dar mai pe urma aduce celor ce au trecut prin scoala ei roada datatoare de pace a neprihanirii.

12:12 Intariti-va, dar, mainile obosite si genunchii slabanogiti;

12:13 croiti carari drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce schiopata sa nu se abata din cale, ci mai degraba sa fie vindecat.

12:14 Urmariti pacea cu toti si sfintirea, fara care nimeni nu va vedea pe Domnul.

12:15 Luati seama bine ca nimeni sa nu se abata de la harul lui Dumnezeu, pentru ca nu cumva sa dea lastari vreo radacina de amaraciune, sa va aduca tulburare, si multi sa fie intinati de ea.

12:16 Vegheati sa nu fie intre voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pentru o mancare si-a vandut dreptul de intai nascut.

12:17 Stiti ca mai pe urma, cand a vrut sa capete binecuvantarea, n-a fost primit; pentru ca, macar ca o cerea cu lacrimi, n-a putut s-o schimbe.

12:18 Voi nu v-ati apropiat de un munte care se putea atinge si care era cuprins de foc, nici de negura, nici de intuneric, nici de furtuna,

12:19 nici de sunetul de trambita, nici de glasul care vorbea in asa fel ca cei ce l-au auzit au cerut sa nu li se mai vorbeasca,

12:20 (pentru ca nu puteau suferi porunca aceasta: Chiar un dobitoc, daca se va atinge de munte, sa fie ucis cu pietre sau strapuns cu sageata.

12:21 Si privelistea aceea era asa de infricosatoare incat Moise a zis: sunt ingrozit si tremur!)

12:22 Ci v-ati apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui Viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea in sarbatoare a ingerilor,

12:23 de Biserica celor intai nascuti, care sunt scrisi in ceruri, de Dumnezeu, Judecatorul tuturor, de duhurile celor neprihaniti, facuti desavarsiti,

12:24 de Isus, Mijlocitorul legamantului celui nou, si de sangele stropirii, care vorbeste mai bine decat sangele lui Abel.

12:25 Luati seama ca nu cumva sa nu voiti sa ascultati pe Cel ce va vorbeste! Caci, daca n-au scapat cei ce n-au vrut sa asculte pe Cel ce vorbea pe pamant, cu atat mai mult nu vom scapa noi, daca ne intoarcem de la Cel ce vorbeste din ceruri,

12:26 al carui glas a clatinat atunci pamantul, si care acum a facut fagaduinta aceasta: Voi mai clatina inca o data nu numai pamantul, ci si cerul.

12:27 Cuvintele acestea inca o data arata ca schimbarea lucrurilor clatinate, adica a lucrurilor facute, este facuta tocmai ca sa ramana lucrurile care nu se clatina.

12:28 Fiindca am primit, dar, o imparatie care nu se poate clatina, sa ne aratam multumitori si sa aducem astfel lui Dumnezeu o inchinare placuta, cu evlavie si cu frica,

12:29 fiindca Dumnezeul nostru este un foc mistuitor.