Voia lui Dumnezeu

R.C. Sproul


Cu mai mulţi ani în urmă am avut un program radio, o vinietă scurtă de numai 5 minute, intitulată "Întreabă-l pe R.C.", în care întregul format era alcătuit din răspunsurile mele la întrebările pe care oamenii le-au trimis în scris sau prin telefon, pe durata înregistrării acestui program. Am urmărit întrebările pe care oamenii le-au pus şi întrebarea numărul unu pe care am auzit-o cel mai adesea, mai mult decât pe oricare alta, a fost următoarea: "Cum aş putea cunoaşte voia lui Dumnezeu cu privire la viaţa mea?" Aşadar, este evident că oamenii care sunt serioşi în credinţa lor creştină, care înţeleg că Dumnezeu este suveran şi care doresc să trăiască o viaţă în ascultare de El, vor să afle ce anume doreşte Dumnezeu ca ei să facă. Iar când oamenii îmi pun această întrebare, de obicei eu le ţin un discurs destul de lung cu privire la diferitele sensuri ale expresiei voia lui Dumnezeu, aşa cum le găsim în Scriptură, iar aceste sensuri spun că, atunci când vrei să afli care este voia lui Dumnezeu, eu trebuie să ştiu la care voie te referi.

Însă, înainte de a discuta aceste lucruri, daţi-mi voie să vă îndrept atenţia înspre o afirmaţie pe care o întâlnim în cartea Deuteronom, capitolul 29, versetul 29. Iar acesta este un text de care cred că ar trebui să ţinem seama cu toţii, în special atunci când ne luptăm cu această întrebare cu privire la voia lui Dumnezeu pentru vieţile noastre. Versetul spune: "Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre şi ale copiilor noştri, pe vecie, ca să împlinim toate cuvintele legii acesteia."
Acum, locul din Scriptură în care se găseşte acest verset este foarte important. Cartea Deuteronom este a doua carte a Legii, cum se spune, iar acolo avem o recapitulare a întregii Legi care a fost dată de către Moise poporului, din partea lui Dumnezeu. Iar în concluzie la această relatare despre darea Legii găsim acest text care face distincţia între voia ascunsă a lui Dumnezeu şi voia revelată a lui Dumnezeu. Haideţi să ne ocupăm puţin de aceste lucruri.

Reformatorii, în special Luther, au vorbit despre diferenţa dintre ceea ce era numit Deus absconditus şi Deus revelatus. Noi am discutat deja despre aceasta într-un alt context, spunând, referitor la limitele noastre de cunoaştere a lui Dumnezeu, că nu avem o cunoaştere cuprinzătoare a lui Dumnezeu. Am discutat despre incomprehensibilitatea lui Dumnezeu, spunând că Dumnezeu nu ne-a descoperit tot ceea ce s-ar fi putut cunoaşte despre El sau despre intenţiile Lui cu privire la lume. Astfel că, Cel de Care ne reamintim este Dumnezeul nerevelat, partea ascunsă din Dumnezeu, numit Deus absconditus, Acela pe care Dumnezeu l-a ascuns de noi. Şi totuşi, în acelaşi timp, noi nu suntem lăsaţi pe deplin în întuneric pentru a bâjbâi după a-L înţelege pe Dumnezeu. Nu este ca şi cum Dumnezeu ar fi fugit şi acum este complet ascuns fără a ne dezvălui ceva cu privire la El Însuşi. Pe de altă parte, există, de asemenea, Acela la Care Luther se referă, din nou, ca fiind Deus revelatus, acea parte din Dumnezeu pe care El a revelat-o. Şi aceasta este încorporată aici în text. "Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeului nostru." Aceasta se referă la ceea ce numim voia ascunsă a lui Dumnezeu. De obicei, atunci când vorbim despre voia ascunsă a lui Dumnezeu, avem în minte voia decretivă a lui Dumnezeu. Iar când oamenii mă întreabă: "care este voia lui Dumnezeu pentru viaţa mea?" le spun: "aduceţi-vă aminte că Biblia foloseşte expresia voia lui Dumnezeu în mai multe sensuri.

Primul sens în care vorbim despre voia lui Dumnezeu este ceea ce numim voia decretivă. Voia decretivă a lui Dumnezeu este acea voie a lui Dumnezeu prin care, în mod suveran, Dumnezeu aduce la împlinire tot ceea ce doreşte. Uneori această voie este numită voia absolută a lui Dumnezeu. Alteori este numită simplu, voia suverană a lui Dumnezeu. Iar alteori, în teologie, este numită voia eficace a lui Dumnezeu. Însă, în mod normal, vorbim despre voia decretivă a lui Dumnezeu. Aşa se întâmplă, când Dumnezeu decretează în mod suveran că ceva ar trebui să se împlinească, acel ceva trebuie, în mod necesar, să se împlinească. Biblia vorbeşte frecvent despre sfatul dinainte hotărât al lui Dumnezeu, în care, atunci când Dumnezeu a decretat (a hotărât) din veşnicie că Hristos va trebui să moară pe o cruce în Ierusalim, într-un anumit timp în istorie, acest lucru trebuie, cu necesitate, să se întâmple. Se îndeplineşte datorită sfatului hotărât sau voii lui Dumnezeu. Despre aceasta vorbim atunci când discutăm despre voia decretivă a lui Dumnezeu. Acea voie pe care Dumnezeu o aduce la îndeplinire prin puterea absolută a suveranităţii Sale este irezistibilă. Trebuie să se întâmple. Atunci când Dumnezeu porunceşte ca lumea să ia fiinţă, aceasta ia fiinţă. Nu poate să nu ia fiinţă. Lumina nu poate să nu apară atunci când El spune: "Să fie lumină!" Aceasta este voia decretivă a lui Dumnezeu.

Vorbim, de asemenea, şi despre voia normativă a lui Dumnezeu. Înţelegem că voii decretive a lui Dumnezeu nu ne putem opune. Însă voii normative a lui Dumnezeu nu numai că ne putem opune, ci ea tot timpul este respinsă. Voia normativă a lui Dumnezeu se referă la Legea lui Dumnezeu, la poruncile Lui. Aceasta este voia lui Dumnezeu, ca tu "să nu ai alţi Dumnezei în afară de El". Acum, atunci când oamenii mă sună şi mă întreabă: "Cum aş putea cunoaşte voia lui Dumnezeu pentru viaţa mea?", doresc să-i întreb: "Despre care voie vorbiţi? Despre voia decretivă a lui Dumnezeu? Despre voia ascunsă a lui Dumnezeu? Dacă vorbiţi despre voia ascunsă a lui Dumnezeu, atunci primul lucru pe care trebuie să-l înţelegeţi cu privire la voia ascunsă a lui Dumnezeu este acela că aceasta este ascunsă." Iar când oamenii mă întreabă: "Oare ce doreşte Dumnezeu să fac în acest caz?", le răspund: "Cum aş putea eu să ştiu? Chiar dacă studiez teologia, nu pot să citesc ce este în mintea lui Dumnezeu." Tot ce pot să fac este să citesc Cuvântul lui Dumnezeu, iar ceea ce face Cuvântul lui Dumnezeu pentru mine este să îmi ofere voia Sa revelată. Şi este o sarcină suficientă, care ţine o viaţă, strădania de a lua din această carte pe care Dumnezeu a revelat-o, tot ceea ce este pentru mine. Iar dacă despre acest lucru întrebaţi, atunci vă pot ajuta. Însă dacă mă întrebaţi despre voia Sa ascunsă, atunci nu întrebaţi persoana potrivită, deoarece nu am nici cea mai vagă idee despre ce este în mintea lui Dumnezeu în cazul în care El nu S-a descoperit pe Sine.
Calvin a făcut un comentariu în această privinţă, spunând: "Unde Dumnezeu Îşi închide gura Sa sfântă, mă abţin de la a pune întrebări." Daţi-mi voie să o spun din nou: "Unde Dumnezeu Îşi închide gura Sa sfântă, mă abţin de la a pune întrebări." Acum, dacă ar fi să traducem aceste cuvinte într-un limbaj modern, am spune cam aşa: "Voia ascunsă a lui Dumnezeu nu este treaba ta." De aceea este ascunsă. Este un lucru minunat şi virtuos să doreşti să ştii ce vrea Dumnezeu să faci. El poate avea un plan ascuns pentru viaţa ta care, în mod absolut, nu trebuie să te preocupe. Însă, în acelaşi timp, El poate să te călăuzească şi să-ţi direcţioneze paşii. Nu este nimic rău în a căuta ceea ce numim iluminarea Duhului Sfânt sau călăuzirea lui Dumnezeu în vieţile noastre. Şi de obicei de acest lucru sunt preocupaţi oamenii atunci când mă sună. Ei nu sunt preocupaţi de ghicirea viitorului, de acele lucruri care sunt interzise de Scriptură. Însă noi avem această dorinţă, lipsită de evlavie, de a cunoaşte viitorul. Dorim să cunoaştem sfârşitul de la început. Iar acest lucru nu este treaba noastră. Este treaba lui Dumnezeu, nu este treaba noastră să cunoaştem sfârşitul de la început. Iată de ce Dumnezeu este atât de aspru în avertizările Sale din Scriptură împotriva celor ce încearcă să afle viitorul prin mijloace interzise - şedinţe de spiritism, ghicitori, cărţi de tarot şi alte astfel de lucruri. Aceste lucruri sunt considerate cu acces interzis pentru noi, în calitate de creştini. Dar, oare ce spune Biblia cu privire la călăuzirea Lui? "Dacă-L recunoaştem pe Dumnezeu în toate căile noastre... El ne va călăuzi cărările."

Însă totul se reîntoarce, în cadrul acestui concept al recunoaşterii lui Dumnezeu, la un mod în care suntem încurajaţi de Scriptură să învăţăm voia lui Dumnezeu pentru viaţa noastră. Şi aceasta focalizându-ne atenţia, nu asupra voii decretive a lui Dumnezeu, ci asupra voii normative a lui Dumnezeu. Dacă vrei să afli care este voia lui Dumnezeu pentru viaţa ta, dă-mi voie să spun ceea ce Scriptura spune. Scriptura spune că: "voia lui Dumnezeu cu privire la voi este sfinţirea voastră." Însă tu spui: "Ştiu deja lucrul acesta. Însă eu vreau să ştiu dacă voi obţine această slujbă în Cleveland, în Sandusky sau în San Francisco sau dacă mă voi căsători cu Jane, cu Martha sau cu Helen. Care este voia lui Dumnezeu pentru mine în cazul acesta?" "Ei bine", spun eu, "voia lui Dumnezeu este sfinţirea ta." Iar oamenii spun: "Stai puţin, parcă eşti o bandă zgâriată. Tocmai ţi-am zis că înţeleg acest lucru, însă ceea ce vreau să ştiu este dacă voi obţine slujba în Ohio sau în California sau dacă mă voi căsători cu această fată, cu acea fată sau cu acea fată." Am spus: "Dă-mi voie să-ţi spun cum să afli cu care dintre acele fete să te căsătoreşti, dacă este vreuna dintre ele, şi pe care dintre acele slujbe să o accepţi, dacă este vreuna dintre ele. Ceea ce trebuie să faci este să studiezi cu atenţie voia normativă a lui Dumnezeu. Trebuie să studiezi legea lui Dumnezeu şi să înveţi principiile după care trebuie să-ţi călăuzeşti viaţa zi de zi. Oare de ce spune psalmistul că omul evlavios cugetă zi şi noapte la lege?" "Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi, şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori, ci îşi găseşte plăcerea în legea lui Dumnezeu." Plăcerea lui este aici în voia normativă a lui Dumnezeu şi asupra legii cugetă zi şi noapte. Iar el este acea persoană care va fi ca un copac sădit lângă un izvor de apă care-şi dă rodul la vremea lui. Cei răi nu sunt aşa, ci ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul.

Din nou, dacă vrei să ştii pe care slujbă să o accepţi, tu trebuie mai întâi să stăpâneşti principiile şi astfel vei putea descoperi, de exemplu, că voia revelată a lui Dumnezeu îţi spune că trebuie să îţi analizezi serios darurile şi talentele pe care le ai. Apoi să priveşti la slujba care ţi-a fost oferită şi să faci o analiză serioasă a cerinţelor acestei slujbe. Iar sub călăuzirea lui Dumnezeu vei realiza că descrierea slujbei respective nu se potriveşte cu darurile tale, analizate atent. Deci, ce ai de făcut? Care este voia lui Dumnezeu? Voia lui Dumnezeu este să nu accepţi acea slujbă. Voia lui Dumnezeu este să cauţi altceva. Voia lui Dumnezeu este să-ţi potriveşti vocaţia şi chemarea cu oportunitatea slujbei. Acum, sigur că acest lucru pretinde o muncă mult mai grea decât a participa la o şedinţă de spiritism; pretinde a aplica legea lui Dumnezeu în detalii tuturor aspectelor vieţii.
Acum, cum stau lucrurile cu privire la femeia cu care trebuie să mă căsătoresc? Ei bine, trebuie să te uiţi la tot ceea ce Scriptura spune cu privire la căsătorie, la tot ceea ce Scriptura pretinde în cazul unei căsnicii binecuvântate de Dumnezeu. Făcând toate acestea, poţi să descoperi că ai trei domnişoare, fiecare potrivindu-se cerinţelor biblice. Aşadar, cu care dintre ele să te însori? Răspunsul la această întrebare este simplu. Cu care dintre ele doreşti să te însori? Deoarece, din moment ce ele, toate, sunt încadrate în voia normativă a lui Dumnezeu, atunci tu ai libertatea, sub autoritatea lui Dumnezeu, să faci ceea ce doreşti. Ai libertate deplină acum, în cazul acesta, să acţionezi în conformitate cu ceea ce îţi este plăcut.
În felul acesta nu vei mai fi nevoit să te îngrijorezi cu privire la voia lui Dumnezeu, dacă cumva te preocupă voia ascunsă a lui Dumnezeu, întrebându-te: "Sunt oare în centrul voii lui Dumnezeu? Mă conformez oare voii ascunse a lui Dumnezeu? Dacă te întrebi cu privire la voia decretivă a lui Dumnezeu, trebuie să ştii că nu poţi să te afli în afara voii decretive a lui Dumnezeu. Dar, din nou, aceasta nu este treaba ta. Iar singura cale de a afla voia ascunsă a lui Dumnezeu pentru tine astăzi este să aştepţi până mâine. Ziua de mâine îţi va clarifica care a fost voia ascunsă a lui Dumnezeu pentru tine astăzi. Iar mâine nu vei încerca să afli voia ascunsă a lui Dumnezeu cu privire la poimâine deoarece este voia ascunsă a lui Dumnezeu. Şi, iarăşi, noi dorim să aflăm voia lui Dumnezeu în termenii viitorului, pe când accentul în Scriptură este pus pe voia lui Dumnezeu pentru noi în termenii prezentului, iar acest lucru are de-a face cu poruncile Lui.

Haideţi să ne întoarcem la Deuteronom 29:29: "Lucrurile ascunse sunt ale Domnului, Dumnezeului nostru." Şi nu vreau să fiu superficial când spun că aceste lucruri nu sunt treaba voastră, însă un lucru putem să spunem cu certitudine, şi anume că ele nu sunt ale voastre. Ele sunt ale lui Dumnezeu. Şi ceea ce Îi aparţine Lui, în această privinţă, nu vă aparţine vouă. Nu-mi aparţine mie. Iată de ce aceste lucruri nu sunt treaba noastră, pentru că ele nu sunt proprietatea noastră. Ele sunt proprietatea Lui. ÎNSĂ acele lucruri care sunt descoperite sunt ale noastre. Aceasta înseamnă că Dumnezeu a luat ceva din planurile şi dorinţele ascunse ale minţii Sale, îndepărtând astfel secretul. A dat voalul la o parte. Aceasta este revelaţia. O revelaţie (descoperire) este o arătare a ceea ce este ascuns. O dezvăluire a ceea ce odată era ascuns iar acum Dumnezeu a binevoit să dăruiască această binecuvântare de nespus poporului Său pentru ca acesta s-o împărtăşească cu noi. S-o împărtăşească nu în sensul informaţiei comunicate. Folosim, e adevărat, termenul a împărtăşi în acest sens. Dacă îmi depun mărturia personală spun, "permiteţi-mi să împărtăşesc ceva cu voi", iar după aceea îmi împărtăşesc punctul de vedere pe care voi veţi voi sau nu să-l împărtăşiţi cu mine în întregime.
Însă, în orice caz, când Dumnezeu Îşi împărtăşeşte cunoaşterea cu noi, aceasta înseamnă a împărtăşi în ideea emiterii ei, în ideea de a da voie altcuiva de a participa la această cunoaştere şi a o folosi. În felul acesta Dumnezeu ne dăruieşte ceea ce, de drept, Îi aparţine Lui. Această cunoaştere, care este a noastră prin revelaţie, Îi aparţine de drept lui Dumnezeu însă Dumnezeu spune: "este a voastră, v-o dăruiesc vouă". Aceasta este ceea ce spune autorul Deuteronomului aici; Moise spune că lucrurile ascunse Îi aparţin lui Dumnezeu însă ceea ce El ne-a revelat ne aparţine nouă. Şi nu numai nouă, ci şi seminţei noastre sau copiilor noştri.
Acum, întoarceţi-vă în cartea Deuteronom şi observaţi că preocuparea lui Moise este legată de faptul că acea posesiune binecuvântată şi de nespus, acea proprietate a cunoaşterii pe care Dumnezeu a luat-o din propria Sa minte şi a dăruit-o poporului Său, este dăruită nu numai pentru noi, ci şi pentru copiii noştri. Iar prioritatea de a transmite această cunoaştere copiilor noştri este unul din principalele accente ale acestei cărţi. Oare de ce? Pentru ca noi să putem împlini toate cuvintele acestei legi. Vedeţi, din nou, voia revelată a lui Dumnezeu este dată în şi prin voia normativă iar această revelaţie este dată pentru ca noi să putem face ceva anume; pentru ca să putem fi ascultători.

Permiteţi-mi doar să reamintesc contextul în care am discutat despre aceste lucruri. Am început prin a spune că am primit toate aceste telefoane şi scrisori de la oameni care mă întrebau: "Cum pot să cunosc voia lui Dumnezeu pentru viaţa mea?". De ce nu mă sună să mă întrebe: "Cum pot să cunosc Legea lui Dumnezeu?" Oamenii nu mă sună să mă întrebe: "Cum pot să cunosc Legea lui Dumnezeu?", deoarece ei ştiu cum pot să cunoască Legea lui Dumnezeu. Trebuie doar să o caute în Biblie. Trebuie doar să studieze Legea lui Dumnezeu. Însă nu aceasta este întrebarea numărul unu pe care o primesc. De fapt, nimeni nu întreabă acest lucru: "Cum pot cunoaşte Legea lui Dumnezeu?" deoarece răspunsul este extrem de simplu. Acum, ar fi cu totul altceva dacă cineva ar spune: "Cum pot păzi Legea lui Dumnezeu?" Şi există oameni care sunt preocupaţi de acest lucru, deşi nu foarte mulţi. Însă, iarăşi zic, ceea ce vor să întrebe cei mai mulţi oameni când spun: "Cum pot cunoaşte voia lui Dumnezeu?" este legat de o cunoaştere a viitorului care le este ascunsă. Iar dacă doreşti să cunoşti voia lui Dumnezeu în sensul a ceea ce Dumnezeu autorizează, ceea ce Îi este plăcut lui Dumnezeu, ceea ce Dumnezeu binecuvântează pentru tine, din nou, trebuie să te întorci la voia normativă, care este clară şi care este Legea Lui. Poţi spune: "Stai puţin! Trăim în perioada Noului Testament. Legea ţine de Vechiul Testament." Aceasta este una din valorile de căpătâi ale Legii Vechiului Testament pentru creştinul Noului Testament, şi anume că unele aspecte ale Legii i se aplică (înţelegem că există părţi evidente din Legea Vechiului Testament care nu i se aplică creştinului Noului Testament). Adu-ţi aminte că în Vechiul Testament Legea descoperă caracterul lui Dumnezeu. Legea mai descoperă poporului Său ce anume Îi este plăcut lui Dumnezeu. Prin urmare, ca un creştin nou-testamentar, studiez Legea Vechiului Testament atunci când încerc să găsesc ce anume Îi este plăcut lui Dumnezeu. Şi chiar dacă o parte din acestă legislaţie nu este repetată în Noul Testament, descoperirea caracterului lui Dumnezeu continuă.

Tradus de Tiberiu Pop


Doctrine