11) Susţine biblia reîncarnarea? Mulţi adepţi ai religiilor orientale afirmă că, da. Care este realitatea?

Întrebare:

Una din expresiile biblice pe care aceştia le aduc în sprijinul unei astfel de afirmaţii (că, Biblia învaţă reîncarnarea) este, "născut din nou". Indică expresia "născut din nou" că Isus a susţinut reîncarnarea?

Problema:

În mod tradiţional creştinii au crezut că Biblia nu învaţă (afirmă) doctrina reîncarnări, susţinând că Evrei 9:27 ne spune că omului îi este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea "urmează judecata". Cu toate acestea multe grupuri religioase folosesc această afirmaţie a lui Isus din Ioan 3:3, pentru a spune că reîncarnarea este necesară.

Rezolvarea:

Ceea ce Isus învaţă/afirmă aici nu este reîncarnare, ci regenerare. Lucrul acesta ne este demonstrat de următoarele. În primul rând, doctrina reîncarnări afirmă, că după ce un om moare, acesta intră într-un alt trup muritor pentru a trăi din nou pe acest pământ. Acest proces se repetă de la sine de nenumărate ori într-un ciclu practic nesfârşit al naşterii, morţii şi renaşterii într-un alt trup muritor. Dacă Isus ar fi susţinut reîncarnarea, atunci El ar fi spus că, "dacă un om nu se naşte din nou, şi din nou, şi din nou ...ş.a.m.d.", nu poate intra în Împărăţia cerurilor.
În al doilea rând, doctrina reîncarnării învaţă că oamenii trebuie să moară de mai multe ori până ce ating perfecţiunea (Nirvana). Contrar acestei învăţături orientale, Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, afirmă cu claritate în Ev.9:27 că, "oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata".
În al treilea rând, în versetele care urmează, Isus explică ce vrea să spună (însemne) prin expresia, a fi "născut din nou". Isus spune, "dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu" (Ioan 3:5). Deşi există comentarii care nu sunt de acord la ce se referă această "apă", toate sunt de acord că este imposibil să se refere la reîncarnare. A fi născut din nou, înseamnă a fi curăţaţi de păcatele noastre şi a primi viaţa lui Dumnezeu prin Duhul lui Dumnezeu (vezi, Rom.3:21-26; Efes.2:5; Col.2:13). Mai înseamnă schimbarea definitivă a vechii noastre naturi păcătoase cu făptura cea nouă, prin convertire: "Căci dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus; iată că toate lucrurile s-au făcut noi" (2Cor.5:17). "Naşterea din nou" nu înseamnă un ciclu de schimbări ale reşedinţei materiale a spiritului nostru, ci o radicală (unică şi permanentă) schimbare a spiritului nostru, schimbare ce zădărniceşte prezenţa într-un alt trup. Celebra maximă este valabilă mai ales în cazul infirmării reîncarnării. "Cine se naşte o singură dată, trebuie să moară de două ori: o dată în trup şi odată spiritual, dar cine se naşte de două ori în această viaţă, moare o singură dată : în trup doar, dar trăieşte veşnic în duhul". Şi exact despre această "a doua naştere", ce se poate petrece aici şi în această viaţă, vorbeşte Isus, pentru că prin ea, noi păcătoşii evităm definitiva "moarte a doua" (Apoc.20)!


înapoi la index | Apologetică