Osea -- o dragoste de neimaginat

Ne găsim încă în marea secţiune a Bibliei dedicată profeţilor. Următorul profet "mic" pe care-l vom studia este Osea.

"Sf. Ioan al Vechiului Testament"
Datorită mesajului de dragoste pe care îl aduce de la Dumnezeu, profetul Osea a fost numit de unii, "sf. Ioan al Vechiului Testament"! Într-adevăr, cartea sa se remarcă printr-un mesaj unic în rândul profeţilor, adesea acuzaţi că au pus accentul doar pe mânia lui Dumnezeu împotriva păcatului, dar nu şi pe dragostea Lui faţă de păcătos. Iată avem unul aici care o face! Cei ce spun aşa ceva trebuie să citească mai mult şi mai atent Scriptura!!

Cartea lui Osea este alcătuită din două mari secţiuni:

Două tragedii sunt descrise în această carte împreună cu consecinţele care le urmează acestora. Una a unui om al lui Dumnezeu şi una a lui Însuşi Dumnezeu. Amândoi suferă din pricina infidelităţii şi imoralităţii cuiva. De fapt, după modelul tragediei din viaţa omului Dumnezeu trasează tragedia relaţiei Sale cu poporul Său ales.

Astfel, în primele trei capitole nevasta profetului şi cei trei copii ai lui reprezintă în mod simbolic relaţia care a existat între Dumnezeu şi Israel. În cea de-a doua mare parte a cărţii cuvântările profetului constau din apeluri, denunţuri, avertismente, îndemnuri şi făgăduinţe adresate Israelului, regatul de nord.

1 Cuvântul Domnului, spus lui Osea, fiul lui Beeri, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz, Ezechia, împăraţii lui Iuda, şi pe vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, împăratul lui Israel.
2 Întâia dată când a vorbit Domnul către Osea, Domnul a zis lui Osea: ,,Du-te, şi ia-ţi o nevastă curvă şi copii din curvie; căci ţara a săvârşit o mare curvie, părăsind pe Domnul!"
3 El s-a dus, şi a luat pe Gomera, fiica lui Diblaim.

Aşadar, cartea începe cu o acţiune simbolică comandată profetului de Domnul Dumnezeu. Pentru a arăta necredincioşia Israelului şi dragostea necondiţionată a lui Dumnezeu, profetului i s-a poruncit de către Dumnezeu să facă un gest public care să demonstreze simultan aceste două adevăruri. Adică, să-şi ia de nevastă o femeie uşoară din rândul prostituatelor zilei!

Din start, ni se explică de ce Dumnezeu a ales această formă extremă de exprimare :

"căci ţara a săvârşit o mare curvie părăsind pe Domnul!"

Gesturi simbolice ale profeţilor inspirate de Dumnezeu
Alţi profeţi au fost de asemenea cunoscuţi pentru actele lor publice ieşite din comun prin care au atras atenţia poporului asupra unor păcate de care Dumnezeu îi chema să se pocăiască. Iată câteva exemplele biblice ale unor gesturi, uneori stranii ale profeţilor, dar totuşi pline de simbolism.

Fapte 21:10-11 ...un prooroc, numit Aga, s-a coborât din Iudea, şi a venit la noi. A luat brâul lui Pavel, şi-a legat picioarele şi mâinile, şi a zis: ,,Iată ce zice Duhul Sfânt: ,Aşa vor lega Iudeii în Ierusalim pe omul acela al cui este brâul acesta, şi-l vor da în mâinile Neamurilor.'

1Regi 11:29-31 În vremea aceea, Ieroboam, ieşind din Ierusalim, a fost întâlnit pe drum de proorocul Ahia din Silo, îmbrăcat cu o haină nouă. Erau amândoi singuri pe câmp. Ahia a apucat haina nouă pe care o avea pe el, a rupt-o în douăsprezece bucăţi, şi a zis lui Ieroboam: ,,Ia-ţi zece bucăţi! Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Iată, voi rupe împărăţia din mâna lui Solomon, şi-ţi voi da zece seminţii.

2Regi 13:15-19 Elisei i-a zis: ,,Ia un arc şi săgeţi." Şi a luat un arc şi nişte săgeţi! Apoi Elisei a zis împăratului lui Israel: ,,Încordează arcul cu mâna ta." Şi după ce l-a încordat cu mâna lui, Elisei şi-a pus mâinile pe mâinile împăratului, şi a zis: ,,Deschide fereastra dinspre răsărit." Şi a deschis-o. Elisei a zis: ,,Trage." Şi a tras. Elisei a zis: ,,Aceasta este o săgeată de izbăvire din partea Domnului, o săgeată de izbăvire împotriva Sirienilor: vei bate pe Sirieni la Afec până îi vei nimici." Elisei a mai zis: ,,Ia sageţi." Şi a luat. Elisei a zis împăratului lui Israel: ,,Loveşte în pământ!" Şi a lovit de trei ori; apoi s-a oprit. Omul lui Dumnezeu s-a mâniat pe el, şi a zis: ,,Trebuia să loveşti de cinci sau şase ori: atunci ai fi bătut pe Sirieni pâna i-ai fi nimici, acum îi vei bate numai de trei ori."

Ieremia 13:1-11 ,,Aşa mi-a vorbit Domnul: ,Du-te de cumpără-ţi un brâu de in, şi pune-l în jurul coapselor tale; dar să nu-l moi în apă!' Am cumpărat brâul, după porunca Domnului, şi l-am pus în jurul coapselor mele. Apoi Cuvântul Domnului mi-a vorbit a doua oară, astfel: ,Ia brâul, pe care l-ai cumpărat, şi pe care l-ai pus în jurul coapselor tale, scoală-te, du-te la Eufrat, şi ascunde-l acolo în crăpătura unei stânci.' M-am dus, şi l-am ascuns la Eufrat, cum îmi poruncise Domnul. După mai multe zile, Domnul mi-a zis: ,Scoală-te, du-te la Eufrat, şi ia de acolo brâul, pe care-ţi poruncisem să-l ascunzi acolo!' M-am dus la Eufrat, am săpat, şi am luat brâul din locul în care-l ascunsesem; dar iată că brâul era stricat şi nu mai era bun de nimic. Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: "Aşa vorbeşte Domnul: "Aşa voi nimici mândria lui Iuda şi mândria peste măsură de mare a Ierusalimului. Poporul acesta este un popor rău: nu vrea să asculte cuvintele Mele, urmează pornirile inimii lui, şi merge după alţi dumnezei, ca să le slujească şi să se închine înaintea lor; de aceea va ajunge întocmai ca brâul acesta, care nu mai este bun de nimic! Căci, cum se lipeşte brâul de coapsele unui om, aşa Îmi lipisem Eu toată casa lui Israel şi toată casa lui Iuda, zice Domnul, ca să fie poporul Meu, Numele Meu, lauda Mea şi slava Mea; dar nu M-au ascultat."

Ieremia 19:10-11 Să spargi apoi vasul, sub ochii oamenilor cari vor merge cu tine. Şi să le spui: ,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: "Tocmai aşa voi zdrobi pe poporul acesta şi cetatea aceasta cum se sparge vasul unui olar, fără să poată fi făcut la loc. Şi morţii vor fi îngropaţi în Tofet, din lipsă de loc pentru îngropare."

Ieremia 27:2 ,,Aşa mi-a vorbit Domnul: ,Fă-ţi nişte legături şi nişte juguri, şi puneţi-le la gât."

Ieremia 27:12 "Am spus întocmai aceleaşi lucruri lui Zedechia, împăratul lui Iuda: "Plecaţi-vă grumazul supt jugul împăratului Babilonului, supuneţi-vă lui şi poporului lui, şi veţi trăi."

Ezechiel 4:1-3 ,,Şi tu, fiul omului, ia o cărămidă, pune-o înaintea ta, şi sapă pe ea cetatea Ierusalimului. Înfăţişează-o împresurată, zideşte întărituri în jurul ei, înconjoară-o cu un şanţ de apărare, pune tabere de ostaşi împrejurul ei, şi ridică berbeci de fier împotriva ei de jur împrejur. Ia o tigaie de fier, şi pune-o, ca un zid de fier, între tine şi cetate; îndreaptă-ţi faţa împotriva ei, ca să fie împresurată, şi s-o strâmtorezi. Aceasta să fie un semn pentru casa lui Israel!

Luni culcat pe o râna!?
Ezechiel 4:4, 6 ,, Apoi culcă-te pe coasta stângă, oi pune pe ea nelegiuirea casei lui Israel; câte zile vei sta culcat pe coasta aceasta, le vei purta nelegiuirea lor... După ce vei isprăvi aceste zile, culcă-te a doua oară pe coasta dreaptă, şi poartă nelegiuirea casei lui Iuda patru zeci de zile; îţi pun câte o zi pentru fiecare an.

Ezechiel 4:11-15 Apa pe care o vei bea, o vei bea cu măsură şi anume câte o şesime de hin; vei bea din ea din când în când. Hrana s-o manânci ca turte de orz, pe care le vei coace în faţa lor cu balegă de om." ... Eu am zis: ,,Ah! Doamne, Dumnezeule, iată, sufletul meu n-a fost pângarit niciodată; din tinereţea mea şi pâna acum, niciodată n-am mâncat dintr-un dobitoc mort sau sfâşiat, şi nici o carne necurată n-a intrat în gura mea." El mi-a răspuns: ,,Ei bine, iată că îţi dau balegă de bou în loc de balegă omenească, şi-ţi vei face pâinea pe ea."

Ezechiel 24:19-25 Poporul mi-a zis: ,,Nu vrei să ne lămureşti ce înseamnă pentru noi ceea ce faci?" Eu le-am răspuns: ,,Cuvântul Domnului mi-a vorbit, astfel: ,,Spune casei lui Israel: ,,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: Iată, voi pângări Locaoul Meu cel sfânt, fala puterii voastre, ce vă e mai scump în ochi, lucrul iubit de voi; şi fiii voştri şi fiicele voastre, pe cari i-aţi lăsat după voi, vor cădea ucişi de sabie. Şi atunci veţi face cum am făcut şi eu. Nu vă veţi acoperi barba şi nu veţi mânca pâinea de jale, veţi sta cu turbane pe cap şi cu încălţămintea în picioare, nu vă veţi jeli şi nici nu veţi plânge; ci veţi tânji pentru nelegiuirile voastre, şi vă veţi văita între voi. Ezechiel va fi un semn pentru voi. Veţi face întocmai cum a făcut el. Şi când se vor întâmpla aceste lucruri, veţi şti că Eu sunt Domnul, Dumnezeu.

Loc de concluzie să ascultăm ceea ce Osea spune privitor la aceste maniere ale Lui Dumnezeu de a vorbi:
Osea 12:10 Eu am vorbit proorocilor, am dat o mulţime de vedenii, şi am spus pilde prin prooroci.

Astfel lui Osea i s-a spus de către Dumnezeu să-şi ia o nevastă dintre prostituatele zilei.

Imaginaţi-vă cum a fost, ca unui burlac Dumnezeu să îi vorbească în mod precis cu privire la căsătorie! În plus, să-i spună şi, "Ţi-am ales eu fata pentru tine!" Probabil că Osea nu a mai putut de bucurie. Însă, după un început fericit, urmează surpriză după surpriză ...!!

Întâi, Dumnezeu îi alege El numele copilului, un băiat: Izreel
Apoi, şi al fetei, Lo-ruhama şi băiatului ce au urmat, Lo-ami
oferind profetului în acelaşi timp explicaţia pentru care copiii săi urmau să poarte aceste nume:

Capitolul 1
3 El s-a dus, şi a luat pe Gomera, fiica lui Diblaim. Ea a zămislit şi i-a născut un fiu.
4 Şi Domnul i-a zis: ,,Pune-i numele Izreel; căci peste puţină vreme, voi pedepsi casa lui Iehu, pentru sângele vărsat la Izreel, şi voi pune capăt domniei lui peste casa lui Israel.
5 În ziua aceea, voi sfărâma arcul lui Israel în valea Izreel."
6 Ea a zămislit din nou, şi a născut o fată. Şi Domnul a zis lui Osea: ,,Pune-i numele Lo-Ruhama (Cea fără îndurare); căci nu voi mai avea milă de casa lui Israel, n-o voi mai ierta!
7 Dar voi avea milă de casa lui Iuda, şi-i voi izbăvi prin Domnul, Dumnezeul lor; dar nu-i voi izbăvi nici prin arc, nici prin sabie, nici prin lupte, nici prin cai, nici prin călăreţi."
8 Ea a înţărcat pe Lo-Ruhama; apoi iar a zamislit şi a născut un fiu.
9 Şi Domnul a zis: ,,Pune-i numele Lo-Ami (Nu-i poporul meu); căci voi nu sunteţi poporul Meu, şi Eu nu voi fi Dumnezeul vostru."
10 ,,Totuşi numărul copiilor lui Israel va fi ca nisipul mării, care nu se poate nici măsura, nici număra; şi de unde li se zicea: "Nu sunteţi poporul Meu," li se va zice: "Copiii Dumnezeului Celui viu!"
11 Atunci copiii lui Iuda şi copiii lui Israel se vor strânge la un loc, îşi vor pune o singură căpetenie, şi vor ieşi din ţară; căci mare va fi ziua lui Izreel.

Surprizele nu se sfârşesc, după cum vedea şi fiecare din evenimentele petrecute în relaţia dintre Osea şi Gomer, Dumnezeu le ia şi le proiectează pentru relaţia Israelului cu El.

Mesajul cărţii poate fi cel puţin surprinzător pentru cei neavizaţi. Să meargă omul lui Dumnezeu să-şi ia drept nevastă o femeie uşoară?

De ce a ales Dumnezeu această manieră de exprimare?
Unii pot considera acest lucru drept un atentat la pudoare, dar dacă acordăm atenţie pentru o clipă, doar, motivului pentru care Dumnezeu a poruncit acest lucru descoperim că într-adevăr El a dorit să ne şocheze cu dragostea Lui cea mare şi nemeritată faţă de noi şi în acelaşi timp să ne arate adevărata noastră stare spirituală faţă de El, trezind nevoia noastră de a-i fi credincioşi.

(Precizare: nu este ceva ce Dumnezeu ne cere şi nouă să facem! Osea a luat de nevastă pe o femeie ce era o prostituată înainte de căsătorie, şi care după căsătorie devine o preacurvă, adică femeie adulteră.)

I-a cerut Dumnezeu lui Osea să încalce legea care spunea că este interzis să ia de nevastă o femeie uşoară? Evident că nu, pentru că în viaţa personală a lui Osea vedem că legea şi-a făcut efectul din plin prin consecinţele ce le-a suferit. A fost părăsit de ea, l-a înşelat, a suferit din pricina ei, etc.

Să recunoaştem că este o ilustraţie perfectă a stării spirituale a israelului!
Osea a trebuit să asculte de Domnul Dumnezeu pentru a oferi o ilustraţie convingătoare a "prostituţiei" spirituale a Israelului, starea de adulter spiritual în care se găsea poporul lui Dumnezeu prin idolatria pe care o practica (necredincioşie, înşelare, infidelitate), iar prin numele celor trei copii rezultaţi din această relaţie să ilustreze soarta pe care Dumnezeu urma curând să o dea acestui popor: (şi anume, că va fi pedepsit, părăsit, şi renegat de Dumnezeul lui).

Mai precis, numele fiecărui copil al lui Osea indicând în mod generic care sunt consecinţele/roadele idolatriei.

Izreel
Primul copil, pe nume Izreel, care înseamnă "semănat sau împrăştiat de Dumnezeu" ("Dumnezeu împrăştie", după Nelson Bible Dictionary) pare că se referă la iminenta luare în robie de către asirieni. Şi la împrăştierea lor printre neamuri.

În acelaşi timp, Izreel este un loc istoric, aflat cam la 90 de km nord de Ierusalim, între Meghido şi Bet-Şin, o localitate unde s-au purtat multe războaie, dar mai ales unde cruzimea lui Iehu a rămas în istorie.

Vedem, că numele primului băiat al lui Osea are legătură cu Iehu. Cine este Iehu şi de ce doreşte Dumnezeu să-l pedepsească?

1:4-5 Şi Domnul i-a zis: ,,Pune-i numele Izreel; căci peste puţină vreme, voi pedepsi casa lui Iehu, pentru sângele vărsat la Izreel, şi voi pune capăt domniei lui peste casa lui Israel. În ziua aceea, voi sfarâma arcul lui Israel în valea Izreel."

Iehu a fost uns rege de profetul Elisei. El l-a detronat prin violenţă pe Ioram, fiul şi succesorul lui Ahab, domnind 28 de ani (841-813 în.de H.). Conducerea sa degradantă a slăbit naţiunea. El a rămas celebru pentru violenţa arătată casei lui Ahab prin care a pus mâna pe tron. La porunca sa Izabela, celebra nevastă a lui Ahab, a fost aruncată de pe fereastra palatului regal.

Iehu a mai ucis încă 70 de fii ai lui Ahab ce se găseau în Samaria (vezi, 2 Regi 10), sfătuitorii şi prietenii acestuia. Apoi, şi-a îndreptat ura împotriva casei lui Ahazia, regele Iudeii, a făcut o alianţă cu Ieonadab, conducătorul recabiţilor punând la cale distrugerea închinătorilor lui Baal pe care i-a strâns pe toţi la o falsă sărbătoarea în cinstea lui Baal unde i-a măcelărit pe toţi. Cu această ocazie, a dispărut închinarea la Baal din Israel, iar altarul acestui idol a fost dărâmat şi transformat în groapă de gunoi. În ciuda pretinsului său zel pentru Domnul, Iehu nu a eliminat complet idolatria din Israel pentru că a îngăduit închinarea la viţeii de aur la Dan şi Betel, iar neascultarea sa de Domnul a dus la ocuparea multor regiuni ale Israelului de către Sirieni.
(din "Nelson's Illustrated Bible Dictionary", Copyright (C) 1986, Thomas Nelson Publishers)

2Regi 10:31 Totuşi Iehu n-a luat seama să umble din toată inima lui în legea Domnului, Dumnezeul lui Israel; şi nu s-a abătut de la păcatele în care târâse Ieroboam pe Israel.

Exact pe această câmpie de la Izreel, scena multor conflicte sângeroase interne, Israelul a fost înfrânt de Asiria şi dus în robie, după cum a profeţit Osea.

Profeţia lui a cunoscut împlinirea în anul 722 în.de H. când armatele lui Şalmaneser al V-lea au străbătut teritoriul Galileii, au ocupat Samaria şi i-au luat pe israeliţi în robia asiriană.

Ieroboam, urmaş al lui Iehu, l-a auzit pe Osea predicând şi putea să se pocăiască, şi împreună cu el tot poporul Israelului vinovat de adulter spiritual prin părăsirea Domnului Dumnezeu în favoarea viţeilor de aur şi a altarelor idolatre ale baalilor! Dar, nu au acordat atenţie mesajului profetic şi astfel în valea lui Izreel a fost "sfărâmat arcul lui Israel", puterea militară a regatului de nord fiind zdrobită de armatele asirienilor.

Probabil faptul că le mergea bine şi aparenta siguranţă a ţării le-a împietrit inimile încât să nu-şi vadă păcatele şi să acorde atenţie avertismentului lui Dumnezeu.

Lo-Ruhama
Numele celui de-al doilea copil, fata lui Osea, este Lo-Ruhama, adică "fără îndurare" indicând că Israelul nu va mai avea parte de milă şi îşi va primi judecata bine-meritată. Numele simbolizează mânia lui Dumnezeu şi respingerea Israelului din care totuşi, rămăşiţa credincioasă se va numi "Ruhama", adică "cei de care s-a avut îndurare/milă".

Iată că putem exersa puţină ebraică cu această ocazie!

2:1 Ziceţi fraţilor voştri: ,,Ami" (Poporul meu), şi surorilor voastre Ruhama (Cea îndurată)!"

Romani 9:24-27 Astfel, El ne-a chemat nu numai dintre Iudei, ci şi dintre Neamuri, după cum zice în Osea: ,,Voi numi "popor al Meu", pe cel ce nu era poporul Meu, şi "prea iubită", pe cea care nu era prea iubită. Şi acolo unde li se zicea: "Voi nu sunteţi poporul Meu", vor fi numiţi fii ai Dumnezeului celui viu." Isaia, de altă parte, strigă cu privire la Israel: ,,Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămăşiţa va fi mântuita."

Lo-ami
Numele înseamnă "Nu-i poporul Meu", simbolizându-se astfel respingerea de către Dumnezeu a naţiunii israelite. Expresia seamănă cu cea a unui divorţ, semnificând ruperea legăturii stabilite de comun acord în legământul căsătoriei. Dumnezeu "divorţează" de Israel!

"Şear-Iasub" şi "Maher-Şalal-Haş-Baz"
A mai fost un profet, şi anume Isaia din regatul de sud, care a trebuit să-şi numească cei doi băieţi cu numele de Şear-Iasub, ce semnifica faptul că o rămăşiţă se va întoarce în ţară, lucru dealtfel profeţit de tatăl lui, şi Maher-Şalal-Haş-Baz (Is.8:1,3), nume ce semnifică soarta Damascului şi a Samariei, distrugerea Siriei şi a Israelului care s-au aliat împotriva Ierusalimului, capitala sudului.

Numele autorului, data scrierii cărţii şi cadrul istoric
Spre deosebire de Obadia, Ioel şi Iona pentru Osea aceste date sunt uşor de determinat. În introducerea cărţii sale el spune,

1:1 Cuvântul Domnului, spus lui Osea, fiul lui Beeri, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz, Ezechia, împăraţii lui Iuda, şi pe vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, împăratul lui Israel.

Deşi el menţionează întâi regii Iudei şi apoi un rege al Israelului, lucrarea sa profetică priveşte regatul de nord, după cum ne dezvăluie conţinutul cărţii. În acelaşi timp Osea a fost contemporan cu Amos, alt profet al Israelului, şi contemporan cu profeţii Mica şi Isaia din Iuda. Lucrarea sa a durat peste 50 de ani şi a apucat să vadă împlinirea profeţiei sale prin nimicirea Israelului de către asirieni, fiind dealtfel primul care prooroceşte această nimicire.

Împreună cu Iona, au fost singurii profeţi literari ai regatului de nord.

Numele "Osea"
Numele său înseamnă "mântuire" şi este acelaşi nume ca şi al generalului Iosua care i-a adus pe evrei în Canaan şi ca şi al lui Isus (versiunea grecească a numelui evreiesc "Iosua").

Enumerarea acestor regi îl plasează pe la jumătatea sec. al VIII-lea în. de H.

Din punct de vedere spiritual, poporul Israel trecea printr-o perioadă confuză. Erau devotaţi religios şi erau foarte activi în locurile cultice. Preoţii, în mare măsură nu vorbeau pentru Dumnezeu, ei nu prezentau Tora, sau Cuvântul lui Dumnezeu oamenilor. De asemenea era o confuzie în legătură cu identitatea lui Yahweh, acest Domn cu care poporul Israel era chemat să aibă o relaţie, ca legământ cu Dumnezeul naţiunii, care devenise umbrit. Israeliţii s-au închinat lui Baal, Dumnezeul Canaanit. Nu era religie pură care atingea inimile oamenilor şi să schimbe inimile lor. Ca urmare, Osea îi acuză pe oameni că l-au părăsit pe Domnul, chiar dacă era multă activitate religioasă.

Este o realizare uimitoare faptul că Dumnezeu în mod persistent alege să fie Dumnezeul nostru indiferent de ce anume am făcut sau ce am fost. Este într-adevăr o dragoste uimitoare. Dar este o dragoste pe care n-o putem "lua cu uşurinţă". Dacă ne bazăm pe harul Său şi ne jucăm cu dragostea Sa, acest lucru nu-L va schimba deloc pe Dumnezeu, dar ne va afecta, aceasta fiind partea înfricoşătoare. Ne putem îndepărta atât de mult de El încât nu mai preţuim faptul că suntem aleşi de El, devenim incapabili să ne mărturisim păcatul, şi nu putem nici măcar să-I auzim vocea iertătoare. Ne vom aminti o dragoste care era pură atunci când eram tineri în Domnul, dar acuma n-o mai putem găsi. Deşi am dori să ne-ntoarcem la acea inocenţă, inimile noastre cu o încăpăţânare crescândă nu sunt în stare să se schimbe.

Să ascultăm diagnosticul spiritual oferit de profetul inspirat:

Osea 4:1 Ascultaţi Cuvântul Domnului, copiii lui Israel! Căci Domnul are o judecată cu locuitorii ţării, pentru că nu este adevăr, nu este îndurare, nu este cunoştinţă de Dumnezeu în ţară.
Osea 4:6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă. Fiindcă ai lepădat cunoştinţa, şi Eu te voi lepăda, şi nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita şi Eu pe copiii tăi!
Osea 6:6 Căci bunătate voiesc, nu jertfe, şi cunoştinţă de Dumnezeu mai mult decât arderi de tot!

"Căsătoria" dintre Domnul Dumnezeu şi Israel
Perspectiva în inima lui Dumnezeu pe care o oferă întâmplarea cu Gomer în viaţa lui Osea prinde şi mai mult contur dacă luăm în considerare că ideea unui legământ de căsătorie între Dumnezeu şi Israel era deja prezentă în Scriptură:

Isaia 62:4-5 Nu te vor mai numi Părăsită, şi nu-ţi vor mai numi pământul un pustiu, ci te vor numi: "Plăcerea Mea este în ea," şi ţara ta o vor numi Beula: "Măritată"; căci Domnul Îşi pune plăcerea în tine, şi ţara ta se va mărita iarăşi. Cum se uneşte un tânar cu o fecioară, aşa se vor uni fiii tăi cu tine; şi cum se bucură mirele de mireasa lui, aşa se va bucura Dumnezeul tău de tine."
Isaia 54:5 căci Făcătorul tău este bărbatul tău: Domnul este Numele Lui, şi Răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel. El se numeşte Dumnezeul întregului pământ,
Osea 2:19-20 Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; te voi logodi cu Mine prin neprihănire, judecată, mare bunătate şi îndurare; te voi logodi cu Mine prin credincioşie, şi vei cunoaşte pe Domnul!

"Osea şi Ieremia umăr la umăr"
Prin intermediul experienţei conjugale a profetului, Dumnezeu a dorit să ofere o puternică şi convingătoare ilustraţie a relaţiei Israelului cu El. În timp ce experienţa lui Osea a avut ca şi cadru căminul, familia, experienţa lui Ieremia a avut loc în popor, în public. Lui Ieremia i s-a poruncit să nu se însoare, pe când lui Osea i s-a ales şi nevasta mai dinainte care aşa cum a descris-o el în mod direct, provenea din "curvie", din pătura prostituatelor vremii!

Depărtarea, sau abaterea de la Dumnezeu şi antidotul ei sunt teme principale pentru Osea şi Ieremia. Ceea ce Ieremia a însemnat pentru Iuda, cu aproape un secol înainte, Osea a fost pentru Israel! Ambii vorbesc dintr-o profundă experienţă personală devastatoare.

Când omul este cel mai departe de Dumnezeu, atunci Dumnezeu lucrează spre mântuirea lui!
Lucrul de aşteptat se întâmplă. După o scurtă perioadă de fericire, şi după naşterea copiilor lor (Osea a fost tatăl a doi băieţi şi o fată!), Gomer îl părăseşte pe Osea prostituându-se din nou. Aici intervine punctul culminant al mesajului universal al lui Dumnezeu!

Aplicaţie: Este clar că mântuirea nu-i pe merit! Pe când eram noi încă păcătoşi Hristos a murit pentru noi! Pe când Gomer trecea de la un bărbat la altul, Dumnezeu iniţia planul readucerii ei înapoi în familia profetului. Pe când Israelul se "prostitua" spiritual închinându-se la idoli pe înălţimi şi sub stejari, Dumnezeu îi promitea dragoste şi bunătate prin gura profetului.

Dacă ar fi luat o prostituată şi ar fi "recuperat-o" social căsătorindu-se cu ea era o faptă lăudabilă, dar aici o ia de bună, ea se strică, îl părăseşte dar în loc de a o pedepsi şi a se despărţi definitiv de ea, el o readuce alături de el. Porunca clară a lui Dumnezeu a fost de a o lua înapoi (şi s-o iubească!) pe cea pe care legea o condamna pe drept cuvânt, la moarte!!

A descrie cum am fost mântuiţi este într-adevăr unul dintre cele mai grele lucruri, dacă nu chiar imposibil pentru că nu putem pricepe şi pătrunde suficient dragostea cea mare a lui Dumnezeu tocmai atunci când devenim cel mai conştienţi de propria noastră nevrednicie!

Cel mai bun mod de a descrie acest lucru s-a auzit din gura tânărului întrebat ce a făcut el atunci când Dumnezeu l-a mântuit de către un lider puţin mai legalist al bisericii pe care tocmai începea să o frecventeze :

Este evident că liderul legalist a rămas puţin dezamăgit de răspunsul proaspătului creştin pentru că ar fi dorit să audă ce contribuţie are omul la mântuire.

Vezi, "cooperarea omului cu harul lui Dumnezeu" -- aceea doctrină perversă a catolicismului!

Incompatibilitatea dintre merit şi har
Majoritatea criticilor îndreptate împotriva concepţiei catolice a justificării se axează pe ideea de merit ridicată de Conciliul de la Trent la nivelul de dogmă infailibilă. Deşi catolicii ar dori să ne amintească că această doctrină a meritului ar trebui privită în contextul harului,40 aceştia trec cu vederea faptul că Scriptura ne învaţă că harul lui Dumnezeu şi faptele meritoase ale omului se exclud reciproc (vezi, Rom.11:6).

Noul Testament se adresează cu claritate împotriva dobândirii mântuirii (fie a îndreptăţirii, sau a sfinţirii) ca şi "plată" (sau, răsplată) pentru faptele făcute. Scriptura insistă că pentru daruri nu se poate lucra (face fapte), ci doar pentru o plată (Rom.4:4-5).

"Însă, celui ce lucrează, plata cuvenită lui i se socoteşte nu ca un har, ci ca ceva datorat; pe când, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socoteşte pe păcătos neprihănit, credinţa pe care o are el, îi este socotită ca neprihănire." (Rom.4:4-5)

Cum harul înseamnă un favor (o bunătate) nemeritat, plata bazată pe fapte este meritată (câştigată). De aceea, după cum harul şi faptele nu sunt totuna, tot aşa nici plata nu este dar!

Luther a scris mai târziu: "Şi aceasta este încrederea pe care creştinii o au, şi adevărata bucurie a conştiinţelor lor, şi anume că prin credinţă păcatele noastre nu ne mai aparţin ci au fost puse pe seama lui Hristos, asupra Căruia Dumnezeu a pus toate păcatele noastre. Astfel, El a luat asupra Sa păcatele noastre...neprihănirea lui Hristos devenind a noastră...cu mantia neprihănirii Sale El acoperindu-ne şi pe noi..."13

Osea a fost schimbat!
În mijlocul acestor întâmplări este clar că Dumnezeu a lucrat şi la inima lui Osea. Acum Dumnezeu consideră că Osea este pregătit să-l reprezinte şi să vorbească în Numele Lui în faţa Israelului devreme ce el însuşi a trăit pe propria-i piele ceea ce Israelul, închipuit în viaţa lui ca Gomer, i-a făcut lui Dumnezeu!

Aplicaţie: În cele mai multe cazuri nu putem vorbi oamenilor despre lucrurile lui Dumnezeu decât dacă le-am cunoscut şi trăit personal.

Ilustraţie: Cazul actorului şi pastorului invitaţi la o serată în societate vorbeşte de la sine în sprijinul acestui adevăr. Actorul a fost rugat să recite cu talentul lui un pasaj dintr-o lucrare clasică. Fiind mişcat de recentul lui succes pe scenă a crezut că-l va mulţumi pe Dumnezeu recitând din cartea Lui. Astfel a ales Psalmul 23, "Domnul este păstorul meu". După ce a încheiat, cei prezenţi ştiind că este şi un pastor de faţă l-au rugat şi pe acesta să recite Psalmul 23. Dacă la performanţa actorului oamenii au fost impresionaţi, de astă dată când pastorul şi-a încheiat "numărul", toţi invitaţii erau înlăcrimaţi şi profund mişcaţi de mesajul psalmului. Întrebat fiind actorul cu privire la succesul EVIDENT al interpretării pastorului acesta a răspuns trist că "în timp ce eu cunosc Psalmul 23, pastorul îl cunoaşte pe Autorul lui!"

Adevărurile lui Dumnezeu ce au fost trăite personal când sunt descrise altora sunt însoţite de o confirmare a Duhului asupra inimii şi minţii celorlalţi care depăşeşte orice talent oratoric şi orice pregătire teologică! Cine nu ştie acest lucru se înşeală singur vorbind de lucruri care nu le cunoaşte şi nici alţii nu le pot înţelege!

"Arcul de boltă" al mesajului lui Dumnezeu Israelului se încheie astfel:

Osea 2:23 Îmi voi sădi pe Lo-Ruhama în ţară, şi-i voi da îndurare; voi zice lui Lo-Ami: "Tu eşti poporul Meu!" Şi el va răspunde: "Dumnezeul meu!"

Adică, traducând versetul de mai sus avem : "celui ce nu i-am arătat milă pentru că nu o merita, îi voi arăta milă... iar celui pe care l-am renegat pentru că m-a trădat, îl voi numi poporul Meu, şi el mă va recunoaşte de astă dată, drept "Dumnezeul lui".

Referinţe din Noul Testament din cartea lui Osea; apar în număr de aproximativ 30

O referire la Osea pe care o face Noul Testament se găseşte în,
Matei 9:13 Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: "Milă voiesc, iar nu jertfă!" Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi."
Pasaj paralel cu,
Osea 6:6 Căci bunătate voiesc, nu jertfe, şi cunoştinţă de Dumnezeu mai mult decât arderi de tot!

Alta:
1Corinteni 15:55 Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?
Osea 13:14 Îi voi răscumpăra din mâna locuinţei morţilor, îi voi izbăvi de la moarte. Moarte, unde îţi este ciuma? Locuinţă a morţilor, unde îţi este nimicirea? Căinţa este ascunsă de privirile Mele!

1Petru 2:9-10 Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor, pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată; pe voi, care odinioară nu eraţi un popor, dar acum sunteţi poporul lui Dumnezeu; pe voi, cari nu căpătaserăţi îndurare, dar acum aţi căpătat îndurare.

Aplicaţie universală:

A da gloria cuvenită lui Dumnezeu oricărei creaturi este aşa o rănire şi insultă la adresa lui Dumnezeu, ca şi cum o soţie ar îmbrăţişa un bărbat străin. Se întâmplă în special cu cei care au făcut din religie o profesie, şi au făcut legământ cu Dumnezeu.

Fiind făcuţi pentru gloria Lui gravitatea desfăşurări unei vieţi departe de El nu poate fi decât bine subliniată de o astfel de ilustraţie. Osea ne descrie extrem de accentuat ce simte Dumnezeu când noi aparţinem altuia, fie acesta un idol, fie eu-l nostru!

Ne şochează, ne face să ne simţim ruşinaţi? Foarte bine, aşa ar trebui căci nelegiuirile noastre sunt chiar o mai mare ruşine decât prostituţia unei femei, sau adulterul ei! Da, este un mesaj puternic, poate cineva să-i nege realitatea? Sau să-i evite concluzia logică? De aceea, a nu privi în faţă ceea ce ne spune Dumnezeu prin intermediul profetului Osea înseamnă a ne merita pedeapsa unui iad veşnic.

"Cei ce nu se pleacă înaintea maiestuoasei iubirii a Lui, vor fi zdrobiţi de sceptrul mâniei Lui"

"Hesed" -- un nou cuvânt pentru dragostea cea mare a lui Dumnezeu!

Mariajul profetului cu Gomer = apostazia Israelului
Copiii lor = pedeapsa, exilul şi judecata Israelului.

Să ne familiarizăm cu un alt termen decât grecescul "agape" pentru dragostea lui Dumnezeu. Este vorba de evreiescul "hesed". Poate nu-i aşa de rezonant, dar este sigur plin de semnificaţie.

Definiţie: "Hesed" reprezintă o expresie ce combină următoarele cuvinte: bunătate, neclintire şi dragoste. Luate separat fiecare sunt insuficiente pentru a comunica ce înseamnă. Poate să însemne o "dragoste îndurătoare, credincioasă" care este întotdeauna activă în cadrul unui legământ. (Freeman)

6:7 Dar ei au călcat legamântul, ca oricare om de rând; şi nu Mi-au fost credincioşi atunci.

Israeliţii sunt cei ce nu şi-au respectat parte lor de înţelegere! Ei nu au fost parolişti şi nu şi-au ţinut partea lor de "hesed", să-l iubească, să-i fie credincioşi, să-i rămână statornici, să fie buni, dar El şi-a ţinut-o!

Pentru o bună definiţie a dragostei, tinerii să privească la cuvântul evreiesc "hesed".

2:19-20 Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; te voi logodi cu Mine prin neprihănire, judecată, mare bunătate şi îndurare; te voi logodi cu Mine prin credincioşie, şi vei cunoaşte pe Domnul!

Îl punem noi pe Dumnezeu în dilemă?
Ba, mai mult angajamentul lor la acest legământ asemănător căsniciei dintre Israel şi Dumnezeu este plastic descris ca fiind "tot atât de trecător ca norul de dimineaţă şi ca roua":

6:4 Ce să-ţi fac, Efraime? Ce să-ţi fac, Iudo? Evlavia voastră este ca norul de dimineaţă, şi ca roua care trece curând.

Aplică:
Instabilitatea şi capriciozitatea ta spirituală este atât de accentuată încât îl pun în dilemă pe Dumnezeu? (nu că ar fi într-adevăr încurcat!) Deşi nicăieri în Biblie nu vedem o tensiune între mânia şi dragostea Lui care amândouă au fost satisfăcute la Cruce, un astfel de comportament nestatornic, trădător, pare să-l pună pe Dumnezeu în dilemă cu privire dacă să ne pedepsească sau să ne mai îndure, dacă să ne lepede, sau să ne mai arate har. Totuşi, ştim cum este Dumnezeul adevărat. Nu ne va părăsi, de bunăvoie! Dar ne va pedepsi, aşa cum vedem aici.

Privind la Israel vedem că nu te poţi depărta de Dumnezeu fără să suferi nişte consecinţe, uneori dintre cele mai grave.

"Apa nemişcată (bălţile) şi religia stătută îngheaţă cel mai repede"

Osea 8:7 Fiindcă au semănat vânt, vor secera furtună. Nu le va creşte un spic de grâu; ce va răsări, nu va da făină, şi dacă ar da, ar mânca-o străinii.

Aceste patru legi sunt aplicabile atât vieţii creştine cât şi agriculturii. Consideraţi primele două legi. Secole în urmă prietenii lui Iov observau, "cei ce ară fărădelegea şi seamănă nelegiuirea îi seceră roadele!" (Iov 4:8). Roadele acţiunilor noastre nu vor veni întotdeauna repede. Dar toate lucrurile rămânând egale, produsul va veni eventual, şi va fi ceea ce am plantat.
A treia lege -- secerăm mai mult decât plantăm -- a fost în mod plastic constatat de Osea: "Fiindcă au semănat vânt, vor secera furtună."(Osea 8:7a). Dacă ignorăm sfatul lui Dumnezeu şi mergem pe calea noastră, în timp cuvenit consecinţele alegerii noastre se vor învârti în jurul nostru, ameninţând căderea noastră. Cea de a patra lege. Chiar dacă acţiunile de ieri sunt ireversibile, cele de mâine nu sunt. Putem să ne afectăm dramatic viitorul prin deciziile luate astăzi.

Starea spirituală actuală a Israelului pare reprezentată de
Osea 3:3-5 Şi i-am zis: ,,Ramâi multă vreme numai a mea, nu te deda la curvie, nu mai fi a nici unui alt bărbat, şi voi fi şi eu la fel cu tine!" Căci copiii lui Israel vor rămâne multă vreme fără împărat, fără căpetenie, fără jertfă, fără chip de idol, fără efod, şi fără terafimi. După aceea, copiii lui Israel se vor întoarce, şi vor căuta pe Domnul, Dumnezeul lor, şi pe împăratul lor David; şi vor tresări la vederea Domnului şi a bunătăţii Lui, în vremurile de pe urmă.

O ţine pe Gomer/Israel într-o împrejurare în care nici nu are vreo legătură cu El, dar nici nu mai comite adultere. Sub disciplină!

Teodor Macavei

Studii Generale Asupra Carţilor Vechiului Testament