(cont.)

Un plan al cărţii Proverbelor:

Proverbele tratează următoarele tipuri de relaţii

I. Omul în raport cu Dumnezeu II. Omul vizavi de el însuşi III. Omul în raport cu semenii
A. Despre încrederea lui în El - Prov. 22:19 A. Despre caracterul lui - Prov. 20:11 A. Despre iubirea lui Prov. 8:17
B. Despre smerenia lui - Prov. 3:34 B. Despre înţelepciunea lui - Prov. 1:5 B. Despre prietenii lui Prov. 17:17
C. Despre frica lui de Domnul - Prov. 1:7 C. Despre nesăbuinţa/prostia lui Prov. 26:10,11 C. Despre duşmanii lui Prov. 19:27
D. Despre neprihănirea lui - Prov. 10:25 D. Despre vorbirea lui - Prov. 18:21 D. Despre sinceritatea lui - Prov. 23:23
E. Despre păcatul lui - Prov. 28:13 E. Despre auto-controlul lui - Prov. 6:9-11 E. Despre bârfă - Prov. 20:19
F. Despre ascultarea lui Prov. 6:23 F. Despre bunătatea lui - Prov. 3:3 F. Despre el ca tată - Prov. 20:7; 31:2-9
G. Despre răsplata lui - Prov. 12:28 G. Despre bogăţia lui - Prov. 11:4 G. Despre rolul mamei Prov. 31:10-31
H. Despre înfruntarea încercărilor - Prov. 17:3 H. Despre mândria lui - Prov. 27:1 H. Despre copii lui - Prov. 3:1-3
I. Despre binecuvântarea lui - Prov. 10:22 I. Despre mânia lui - Prov. 29:11 I. Despre educarea lor Prov. 4:1-4
J. Despre moartea lui - Prov. 15:11 J. Despre lenevia lui - Prov. 13:4 J. Despre disciplinarea lor - Prov. 22:6

Şi multe altele...

Principalele ingrediente cu care se urzeşte întreaga carte a Proverbelor sunt înţelepciunea şi prostia (nesăbuinţa, nechibzuinţa, nebunia). Înţelepciunea se bazează pe teama de Domnul, iar nebunia pe încrederea în sine şi nesocotirea lui Dumnezeu!

Prov.22
17 Pleacă-ţi urechea, si ascultă cuvintele înţelepţilor, si ia învăţătura mea în inimă.
18 Căci este bine să le păstrezi înăuntrul tău, si să-ţi fie toate de odată pe buze.-
19 Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine.

Proverbele ating aproape orice domeniu practic al vieţii la care ne putem gândi:

Însemnătatea practică a proverbelor este frecvent subliniată în Noul Testament.

"Umblarea" (deci, viaţa) creştinului este "comandată" să fie înţeleaptă (să o trăiască cu înţelepciune)

Efes.5:15 Luaţi seama deci să umblaţi cu băgare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi. Răscumpăraţi vremea, căci zilele sunt rele. De aceea nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului.

Timpul zboară, zilele sunt rele. Trebuie să ne folosim de timpul nostru. Să-l exploatăm slujind lui Dumnezeu. Mulţi îşi risipesc atât vremea cât şi viaţa pentru că nu trăiesc înţelept.

Scopul cărţii este declarat răspicat în chiar primul proverb:

Prov.1
1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,
2 pentru cunoaşterea înţelepciunii si învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor mintii;
3 pentru căpătarea învăţăturilor de bun simt, de dreptate, de judecată si de nepărtinire;
4 ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tânărului cunoştinţă si chibzuinţă,-
5 să asculte însă si înţeleptul, si îşi va mări ştiinţa, si cel priceput, si va căpăta iscusinţă
6 pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvânt adânc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor si al cuvintelor lor cu tâlc.

Iar versetul cheie al întregii cărţi a Proverbelor, cât şi un adevărat sumar al cărţii se găseşte în vers.7:

7 Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea si învăţătura.

Ilustraţie: Vă amintiţi de "prelucrarea" morală de către Partid a tinerilor care împlineau 18 ani. Cum îi strângeau la Casa de Cultură şi le atrăgea atenţia de faptul că acum răspundeau altfel pentru acţiunile şi faptele lor? Şi comuniştii păreau să aibă mai multă înţelepciune decât societatea ce se întemeiază astăzi!

Pentru unii tineri de azi a deveni adult înseamnă a crede că au permisiunea de a comite "adultere"! Este ceea ce "adulţii" fac, nu? Adulţi, adultere?!

Ceea ce Prov.3:5-6 spune reprezintă un sfat mult mai valoros pentru un tânăr:

Încrede-te în Domnul din toată inima ta, si nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale, si El iţi va netezi cărările.

Acestea sunt cuvinte adresate tinerilor care vor să descopere secretul vieţii fericite. N-am întâlnit nici un tânăr care să spună că nu vrea să fie fericit în viaţă.

Cartea porneşte de la presupunerea bine fondată că Dumnezeu are toate răspunsurile!
Această carte este menită să-l ajute pe orice om, vârstnic sau tânăr, să înţeleagă ce este viaţa şi cum se trăieşte. De asemenea, pentru aceia care tocmai se pregătesc să iasă în lume pe propriile picioare, ea este cartea care să-i cruţe de erorile şi eşecurile mari ale vieţii, de căile şi deciziile greşite care transformă omul într-o ruină şi îl condamnă pentru eternitate.

Proverbele par să fie scrise pentru tânărul ce a crescut de acum şi se pregăteşte să plece din casa părintească. Merge la oraş unde va înfrunta toate presiunile şi ispitele lui. Va rezista el? Proverbele vorbesc despre presiunea relaţiilor sexuale neprincipiale

Ca sursă de consiliere şi călăuzire, Proverbele sunt incomparabile cu orice altă sursă cunoaştem. Sunt mai înţelepte decât prietenii cei mai bine-intenţionaţi, decât pastorul cel mai iscusit, decât psihologul cel mai şcolit. Dacă oamenii ar consulta-o, le-ar merge mult mai bine.

Ilustraţie: cunosc o persoană căreia i-a fost spus foarte superficial, fără a se cerceta bine situaţia ei familială că se poate recăsători, după ce divorţează de un soţ problemă...

În ea sunt demascate multe din miturile contemporane:

Vorbesc despre experienţa mea personală...
Acestea sunt sfaturi pe care mi-aş fi dorit mult să le aud înaintea de a ieşi în lume! Imediat ce am trecut de prima tinereţe, mi-am dat seama că aş fi putut fi mai înţelept. Să evit să fac unele din lucrurile pe care le-am făcut. Unele din relaţiile pe care le-am stricat. Etc. Dar de unde, cine să mă înveţe?

La rândul nostru care creştem copii, să ne amintim să le impunem nu interdicţii, ci sfaturi care să aibe sens!

Am ştiut eu oare că?

Prov.11:22 Femeia frumoasă si fără minte este ca un inel de aur pus în râtul unui porc.

Ilustraţie: femeia de la Bingo TV care în timp ce Horia Brenciu vorbea, ea se tot uita în cameră, îşi îndrepta spatele, îşi aranja părul şi îşi studia permanent mişcările...?!!! Era extrem de amuzant să urmăreşti atâta prostie televizată la oră de vârf!!!

Sau că,

Prov. 31:30 Dezmierdările sunt înşelătoare, si frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Sau că,

Prov.12:4 O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care-i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui.

Sau am ştiut că,

Prov.17:28 Chiar si un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, si de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

Sau,

Prov.17: 27 Cine îşi înfrâneaza vorbele, cunoaşte ştiinţa, si cine are duhul potolit este un om priceput.

Sau, în ce-i priveşte pe prietenii mei, am ştiut eu oare că,

Prov.18:24 Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care tine mai mult la tine decât un frate.

Dacă vrei sfat şi direcţie în viaţă Proverbe constituie cartea de bază!

Un capitol interesant al Proverbelor vorbeşte despre,

Bucuria "înţelepciunii" în faţa ordinii instituite în creaţie de Domnul Dumnezeu

Înţelepciunea personificată în învăţăturile lui Solomon a fost atât prezentă când Domnul Dumnezeu a creat Universul cu spaţiile sale vaste, cu cerurile înstelate şi pământul, cât şi se bucură în fiecare zi de felul în care le-a prestabilit limite corpurilor cereşti (8:22-26), făcând viaţa umană posibilă (8:27-31). Ea s-a bucurat atunci când a pus limite mării înfuriate (v.29). Bucuria ei se datorează nu numai ordinii pe care a stabilit-o în cosmos ci şi ordinii pe care El o stabileşte în omenire şi înfrânării răului în lume.

Cei înţelepţi trăiesc conform preceptelor înşiruite aici, pe când cei "nebuni", sau nechibzuiţi le ignoră.

Permanent se observă această "teză" şi "antiteză", "punct" şi "contrapunct" (primele zece capitole sunt caracterizate de această formă de exprimare):

Prov.10
2 Comorile câştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte de la moarte. Dobândirea unor comori veşnice
3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi. Săturarea celor ce se încred în Domnul
4 Cine lucrează cu o mâna leneşă sărăceşte, dar mâna celor harnici îmbogăţeşte. Generozitatea faţă de cei nevoiaşi este condiţionată de hărnicia fiecăruie
5 Cine strânge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine. Leneşii sunt o pagubă pentru societate

Modul de exprimare (felul de vorbire; cum ar trebuie să fie?) formează sau distruge relaţiile umane

10 Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, si cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -
11 Gura celui neprihănit este un izvor de viată, dar gura celor răi ascunde silnicie. -
12 Ura stârneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -
13 Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -
14 Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

Foarte important următorul proverb pentru românii de astăzi!

Prov.10:16 Cel neprihănit îşi întrebuinţează câştigul pentru viată, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat.

"De când nu mai beau (m-am pocăit), am capul mai uşor şi buzunarul mai greu!"

Astăzi societatea ne oferă mai multe posibilităţi. Trebuie să o recunoaştem. Problema este că viciile costă mult şi comentăm când nu le putem satisface. Pentru mulţi salariaţi nu ar fi o problemă scumpirile dacă ar putea să trăiască fără cafele, ţigări şi alcool. Să trăiască auster. Da' cui îi place, spune omul!

Ca pregătire pentru acest studiu, uite ce m-am gândit!?

Depinde de ce vrem de la viaţă dacă vom avea parte de sărăcie sau îndestulare? Vrem păcate şi plăcere, vom primi lipsuri şi sărăcie. Vrem sfinţenie şi evlavie, vom primi pace sufletească şi mulţumire în starea în care ne găsim. Ce vrem?

În zilele noastre stilul de viaţă al fiecăruia îl pune într-o categorie socială sau alta. Între cei ce au şi cei ce n-au. Permanent pe strada asta (Aurel Vlaicu) trec oameni a căror înfăţişare te face să plângi, da' de fiecare dată vin de la crâşmele de pe stradă şi umblă în zig-zag. Sunt prost îmbrăcaţi, nespălaţi, nemâncaţi, dar sunt beţi! Nu-i înşeală diavolul pe aceştia?
Alţii vin şi cer împrumut, dar nu sunt dispuşi să facă orice fel de muncă!

Proverbele conectează sărăcia cu neprihănirea şi bogăţia cu răutatea (păcătoşenia). Descriu un fel de lege a cauzei şi efectului în viaţa omului. Uneori într-adevăr, în unele cazuri de excepţie, pare că această lege este suspendată, dar la o observare generală a omenirii, acestea sunt doar excepţiile care întăresc regula.

Proverbele ne mai demonstrează că structurile sociale nu există în mod autonom şi independent de Domnul care le-a rânduit. El este cel ce le susţine.

(Un exemplu îl constituie revoluţia din România... da conspiraţie în parte, da, revolta maselor, şi mai ce ca să reuşească toate acestea? Nu cumva şi intervenţia lui Dumnezeu? Oamenii se scarpină în cap până la sângerare să afle adevărul gol goluţ, dar fără a-l recunoaşte pe Dumnezeu ca parte integrantă, chiar peste toate acestea Stăpân, toată speculaţia este ca învârtitul câinelui în jurul cozii lui!)

pentru când mergeţi la piaţă: ("ocaua lui cuza" nu a fost inventată de el!)

Pr 20:10 Două feluri de greutăţi si două feluri de măsuri, sunt o scârba înaintea Domnului.-
Pr 20:23 Domnul urăşte două feluri de greutăţi, si cântarul mincinos nu este un lucru bun.-
Prov.11:1 Cumpăna înşelătoare este urâta Domnului, dar cântăreala dreaptă Îi este plăcută.

Prov.11:14 Când nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici.

Pentru şomeri şi cerşetori:

PROV.10:3, 4 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi. Cine lucrează cu o mâna leneşă sărăceşte, dar mâna celor harnici îmbogăţeşte.

Pentru muncitorul român

Pr 6:6 Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, si înţelepţeşte-te!
Pr 6:7 Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân;
Pr 6:8 totuşi îşi pregăteşte hrana vara, si strânge de ale mâncării în timpul secerişului.
Pr 6:9 Până când vei sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?
Pr 6:10 Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi!...
Pr 6:11 Si sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, si lipsa, ca un om înarmat.
Pr 11:24 Unul, care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; si altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească.
Pr 12:24 Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneşă va plăti bir.
Pr 19:15 Lenea te cufundă într-un somn adânc, si sufletul molatic sufere de foame.
Pr 19:24 Leneşul îşi vâra mâna în strachină, si n-o duce înapoi la gură.
Pr 20:4 Toamna, Leneşul nu ară; la secerat, ar vrea să strângă roade, dar nu este nimic!-
Pr 20:13 Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, si te vei sătura de pâine.

Teodor Macavei

Surse:
The New Open Bible The Study Edition.
The MacArthur Study Bible on CD-ROM
Evangelical Dictionary of Theology, de Walter Elwell
"Proverbs Notes", by Vernon McGee

Studii Generale Asupra Carţilor Vechiului Testament